Banii furați de la cele trei bănci moldovenești nu au ieșit din țară. Banii sunt în Aeroport! Investigația companiei americane „Kroll” este „beletristică”. „Noi avem mai multă informație!”. Din cele 13,3 miliarde de lei furate, doar 4 miliarde sunt recuperabile. „De la „Banca de Economii” s-a furat cu sacul… la propriu!”. „Din cele trei bănci s-au furat toți banii!”, „Lichidarea celor trei bănci ne-ar costa mai ieftin!”.

Sunt doar câteva dintre declarațiile surprinzătoare făcute joi, în Parlamentul de la Chișinău, de către premierul Chiril Gaburici, procurorul general, Corneliu Gurin, șeful Centrului Național Anticorupție (CNA), Viorel Chetraru și de către guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu.

Și Gaburici a garantat credite de 5,6 miliarde de lei

Chiril Gaburici a declarat în cadrul audierilor parlamentare că, atunci când a preluat funcția de prim-ministru, în cele trei bănci cu probleme („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”) „bani nu mai erau”: „Și odată ce bani nu mai sunt – nu se mai fură!”. Pe de altă parte, premierul a recunoscut indirect că ar fi existat nu una, ci două hotărâri prin care Guvernul ar fi garantat împrumuturi oferite de BNM către băncile aflate în derivă. Prima este cea desecretizată recent, care se referă la un credit de peste 9 miliarde de lei (hotărâre semnată de ex-premierul Iurie Leancă), iar a doua (încă secretă – semnată de Gaburici pe 27 martie 2015) – prin care s-ar mai fi oferit 5,6 miliarde de lei din rezerva BNM cu garanția Guvernului. „Decizia de atunci, din noiembrie 2014, a fost una corectă. La fel și cea din martie”, a spus Gaburici. „Oricine ar fi fost în funcția de prim-ministru, ar fi luat o astfel de decizie”, a menționat el, concluzionând că „lichidarea celor trei bănci cu probleme ar costa mai puțin statul” decât întreținerea lor.

Atât Chiril Gaburici, cât și ex-premierul Iurie Leancă își explică deciziile de a garanta creditele oferite de BNM prin protejarea depozitelor cetățenilor și prin neadmiterea unui colaps total al sistemului bancar al țării. „Guvernul a acordat garanții Băncii Naționale pentru ca toate depozitele să fie acoperite în cele trei bănci și populația să nu sufere”, a menționat joi Gaburici. Și asta chiar dacă gaura enormă formată ar urma să fie acoperită de toți cetățenii, inclusiv de cei săraci, fără depozite bancare, după ce creditele vor fi transformate în datorie publică.

Șeful CNA știe unde sunt banii: „Nu de beletristica „Kroll” avem nevoie!”

“Eu am certitudinea că banii se află în țară. În aeroport! Trebuie să ne clarificăm și cu Aeroportul (unde preşedinte al Consiliului de Administraţie este același Ilan Shor – principalul suspect (aflat în arest la domiciliu) în dosarul miliardului de dolari furat de la bănci). Banii se află în gajurile supraapreciate și trebuie să facem tot posibilul să recuperăm aceste bunuri”, a menționat șeful CNA, Viorel Chetraru. „Avem nevoie de experți autorizați de la Ministerul Justiției, BNM și din afară care să vină cu probe recunoscute în instanță, nu cu rapoarte „Kroll” care sunt mai degrabă beletristică”, a continuat Chetraru. „Noi știam mult mai multe date decât cele prezentate din raportul „Kroll” și încă demult”, a menționat șeful CNA, fără a preciza de ce instituția pe care o conduce nu a reacționat adecvat la abuzurile comise. „Va fi un proces dificil. Vom avea procese cu atragerea statului și în străinătate, deoarece în spatele celor care apar în prima linie stau concerne cu juriști renumiți. Trebuie să avem o abordare pragmatic și să lăsăm procurorii să-și facă treaba bine”, a mai spus Viorel Chetraru. El a dat asigurări că investigația în acest caz va avea finalitate „nu aşa cum a fost în cazul investigației de la Investprivatbank. Vor fi persoane arestate și sper că activele vor fi întoarse”, a conchis șeful CNA.

În unele instituții financiare, în special la Banca de Economii, s-a furat cu sacul. O spun cu toată sinceritatea. Zilnic se scoteau pachete cu bani! Furturile au început nu în 2013 sau 2014, ci cu mult mai înainte (2007). Dar situația s-a agravat începând cu 2009”, a declarat în cadrul audierilor procurorul general al Republicii Moldova, Corneliu Gurin. Potrivit lui, pentru asigurarea recuperării banilor, s-a pus sechestru pe bunurile celor bănuiți.

Interese subversive ale serviciilor secrete străine?

Pe de altă parte, directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vadim Vrabie, a menționat că „SIS a inițiat investigarea aspectelor unei potențiale implicări a factorului extern și a altor organizații cu interese subversive în declanșarea unei crize în sistem”. La acest aspect s-a referit și Viorel Chetraru: „Serviciile speciale străine asta și așteptau – să genereze probleme sociale grave în Moldova”. (…) „Va trebui să gestionăm o criză socială de proporții, nu politică. Imaginați-vă 1000 de oameni care vin la bănci și vor să-și retragă banii… Asta o să ne coste scump! Funcțiile nu contează”, a intervenit șeful CNA.

Din instituțiile bancare moldovenești, doar anul trecut au fost scoase în numerar aproximativ 3,5 milioane de euro. Autorii acestor acțiuni nu sunt cetățeni simpli, ci diplomați străini”, a remarcat vicedirectorul SIS, Vadim Vrabie, fără a oferi alte detalii.

Guvernatorul BNM: S-au furat 13,3 miliarde. Putem recupera 4 miliarde

La rândul său, guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a precizat că, de fapt, „pierderile imediate” ale celor trei bănci constituie 450 de milioane de euro, nu 1 miliard de dolari așa cum scrie presa. „Este vorba de 13,3 miliarde de lei, din care pot fi recuperate active în valoare de 4 miliarde de lei”. Potrivit lui, banii care au fost scoși din țară prin credite nu s-au mai întors. „Creditele respective se acordă aparent respectând toate procedurile legale, dar în timp creditele tind să se deterioreze, nu se plătesc ratele, dobânzile şi devin neperformante. Credite neperformante au fost acordate de „Banca de Economii” cam în permanenţă. Dacă la „Unibank” şi la „Banca Socială” performanţa era cât de cât bună, atunci la BEM, din 2007, profiturile au scăzut neîncetat semnificativ. Credite neperformante au fost acordate şi înainte de 2009, şi în perioada 2009 – 2013, şi după 2013”, a menționat Drăguțanu.

Socialiștii din opoziție au înregistrat un proiect prin care cer demisia conducerii CNA, a Procuraturii Generale, SIS, și a guvernatorului BNM. „Nu am aflat nimic nou, decât faptul că premierul a spus că într-adevăr a fost un furt, că toate instituțiile abilitate au știut că aceste lucruri se întâmplă, dar n-au întreprins nimic”, a remarcat deputatul socialist Ion Ceban.

capital.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *