Iohannis:Nu suntem noi, românii, capabili să depăşim această fază primitivă de a fi mereu surprinşi?


iohannis_94

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că autorităţile trebuie să intervină înainte să se întâmple dezastre, criticând faptul că acestea sunt tot timpul luate prin surprindere şi intervin după ce situaţiile sunt semnalate de ziarişti.

Noi suntem ţara care tot timpul este luată prin surprindere. Inundaţiile ne iau prin surprindere. Sigur, nimeni nu poate să prevină ploaia, dar putem să construim un baraj şi putem să decolmatăm albiile. Aproape invariabil, prima ninsoare ne ia prin surprindere. Cu toate că ştim că, de regulă, vine iarna și putem să angajăm firme care să ocupă de deszăpezire în timp util, doar că nu o facem.

Şi dacă vorbim de proceduri şi felul în care se intervine, de multe ori, este, hai să zicem, cel puţin discutabil. (…) De ce suntem mereu surprinşi? Nu suntem noi, românii, capabili să depăşim această fază primitivă de a fi mereu surprinşi? Eu cred că da. Eu cred că suntem capabili, dar aceste lucruri nu sunt nici simple, nici de la sine înţelese. Este nevoie ca cei care răspund de ţară, începând de la preşedinte, la Guvern, la autorităţile locale, să facă un plan. Un plan pentru toate aceste situaţii

a subliniat preşedintele în alocuțiunea susţinută cu prilejul dezbaterii ”Managementul reducerii riscurilor la dezastre”.

El s-a referit la inundaţiile din cinci localități din Galați, criticând situaţia creată.

I-am rugat pe colegii mei să sune la toate autoritățile de acolo și să îmi spună ce s-a întâmplat acolo și ce cred oamenii de acolo că ar fi fost bine să se facă sau ce ar fi fost posibil să se facă. În acest fel, s-a vorbit cu toți cei cinci primari, cu prefectul, cu șeful ISU și am aflat că toate cinci comunele se află pe un pârâu, cred că Suhu se numeşte pârâul.

Am aflat că albia nu a fost întreţinută prea bine. Am aflat că acum câţiva ani s-a început o investiţie la un baraj, care trebuia să protejeze exact aceste comunităţi, şi această investiţie a fost abandonată. Şi am aflat că, din fericire, nu sunt victime omeneşti. Toată situaţia m-a întristat şi sunt alături de oamenii care au suferit acolo. Fiindcă chiar dacă nu sunt victime omeneşti şi nu sunt pagube majore, eu cred că oricine poate să înţeleagă că e o tragedie dacă ţi-e inundată întreaga curte, dacă toată gospodărie este inundată şi, cu siguranţă, mulţi dintre cei afectaţi sunt oameni săraci, pentru care şi pierderea câtorva animale mici este o mare problemă

a detaliat şeful statului.

Iohannis a precizat că autorităţile au intervenit imediat după ce jurnaliştii au transmis ce se întâmplă acolo.

Abordarea autorităţilor a fost, aşa cum o ştim, una reactivă. După ce s-a întâmplat dezastrul, au mers acolo, au ajutat, au fost evacuaţi oameni. Sute de familii au fost evacuate. Unii au ajuns să fie cazaţi în şcoli, alţii în cămine culturale, mulţi au plecat de bună voie din casele lor şi s-au dus la rude, la prieteni. Se putea şi altfel? Probabil se putea. Dacă s-ar fi finalizat barajul în amonte, probabil inundaţiile nu ar fi fost de această amploare sau poate nu ar fi fost deloc. Dacă oamenilor li s-ar fi explicat că nu e bine să construiască o casă în albia râului, probabil ar fi fost mai puţine gospodării inundate. Dacă ar fi fost decolmatate din timp şanţurile de scurgere, poate ar fi contat şi acest lucru. E nevoie de proceduri, de reguli, de intervenţii mult mai ferme şi mult mai clare. Şi este nevoie să intervenim înainte să se întâmple dezastrul, acolo, evident, unde acest lucru este posibil

a concluzionat şeful statului.

El a accentuat că pentru a preveni emoţii inutile, puternice şi negative, este nevoie de proceduri clare.

”Este nevoie de proceduri clare pentru oamenii care trebuie să intervină. Minimum minimorum ar trebui să se stabilească, la nivel de Guvern, bunăoară, sau la Ministerul de Interne, cine intervine. Fiindcă nu e prima dată. Şi nu va fi ultima dată. Şi să avem proceduri simple, proceduri clare, fiindcă oamenii din teritoriu care le aplică, de regulă, nu sunt profesori universitari în management, sunt oameni simpli. Și procedura trebuie scrisă de aşa natură încât şi omul simplu, când o citeşte, înţelege ce are de făcut, cu cine se relaţionează şi care e scopul acţiunii. Fără aceste norme simple, nu este posibil să avem intervenţii eficiente”, a explicat Iohannis.

El a menţionat şi rolul important al prevenţiei, insistând că oamenii trebuie învățați ce să facă.

Se pune întrebarea: cât de rapidă trebuie să fie intervenția? În cât timp trebuie să aibă loc? Și cred că aici specialiștii ar trebui să ne spună în cât timp e rezonabil să se intervină. E rezonabil să se intervină abia după jurnaliștii transmit reportaje? Eu cred că e rezonabil să se intervină înainte. Salvatorii trebuie să fie primii acolo, chestiune legată de viteza de reacție instituțională. Cine ar trebui să meargă acolo? Păi, în funcție de câți jurnaliști sunt, la noi merg primii politicienii, și dau sfaturi. După aceea, vin și echipele de salvare și lucrurile, în multe situații, trebuie să fim fair, se rezolvă. Dar sunt situații care se rezolvă prost sau unde reacția este inadecvată. În final, două concluzii. Dezastrele au loc, vrem, nu vrem, şi atunci e mai bine să ne pregătim decât să nu ne pregătim. Şi al doilea lucru: dezastrele pot fi studiate. Putem să avem studii care ne spun cum trebuie reacţionat, cum trebuie prevenite, cum trebuie tratate

a conchis şeful statului.

Sursa: mediafax

Imparte acest articol