Pe măsură ce înaintăm în societatea celor 24 de ore de activitate, avem nevoie de avioane care să zboare, magazine și spitale care trebuie să funcționeze non-stop. Unele persoane se obișnuiesc și nu-i deranjează să lucreze în acest fel. Dar se poate adapta organismul pe deplin cu perioada de lucru întoarsă pe dos?
Când evaluăm efectele fiziologice, una din probleme este diferențierea între impactul pe care munca în ture o are asupra stilului de viață și impactul direct în timpul turei de noapte.
Un studiu al Universitatii Surrey a constatat că o singură tură de noapte poate crește tensiunea arterială. După doar trei zile de ture de noapte, s-a constatat perturbarea expresiei genelor, adică au început să fie active la momentul nepotrivit al zilei. Aproximativ 6% din genele noastre au anumite intervale de lucru, însă numai câteva zile cu ore schimbate de lucru au modificat ușor modelul. Și un alt studiu a constatat că după cinci săptămâni, persoanele care au stat treze noaptea și au dormit în timpul zilei prezentau nivele insuficiente de glucoză și schimbări în metabolism care ar putea crește pe termen lung riscul de diabet tip 2 și obezitatea.
În cazul sindromului metabolic – un termen generic ce include obezitatea, nivelul crescut de glucoză, tensiune arterială ridicată și nivel ridicat de colesterol – stilul de viață este cheia. Dacă oamenii care lucrează în ture ar reuși să facă exerciții în mod regulat, să mănânce sănătos și să nu fumeze, ar scădea riscul în ciuda orelor nesociale.