Căpşunile, “reginele fructelor” cum sunt numite în ţările asiatice, sunt bogate în substanţe nutritive, care au rol de a menţine buna funcţionare a organismului şi de a preveni diferite afecţiuni.
Căpşunile există în peste 600 de varietăţi şi diferă prin gust, mărime şi textură, iar cel mai mare producător de căpşuni este California, unde se produc anual circa două miliarde de tone de căpşuni.
Acestea sunt folosite ca ingredient-vedetă în îngheţată, gemuri, siropuri, cocktail-uri, prăjituri sau pot fi consumate pur şi simplu proaspete, având un gust răcoritor şi dulceag.
Ca o curiozitate, ştiai că aceste fructe fac parte din familia trandafirului şi că sunt singurele fructe care au seminţe la exterior?
Ce conţin căpsunile
În comparaţie cu merele, portocalele sau bananele, căpşunile au cel mai mare conţinut de nutrienţi, printre aceştia numărându-se vitamina C (doar o porţie – aproximativ opt căpşuni – oferă mai multă vitamina C decât o portocală), potasiul, manganul, folaţii, fibrele şi antioxidanţii (cunoscuţi sub numele de polifenoli).
O porţie de 140 de grame de căpşuni are doar 50 de calorii şi circa 3 grame de fibre, majoritatea solubile, ceea ce face din aceste fructe aliaţi imbatabili contra kilogramelor în plus. De asemenea, fibrele ajută la reducerea colesterolului şi la prevenirea constipaţiei.
Capsuni – beneficii
Dar să vedem care sunt beneficiile căpşunilor pe larg în cele ce urmează:
Întăresc imunitatea – datorită conţinutului crescut de vitamina C (o porţie are 100% vitamina C din doza zilnică recomandată), care protejează organismul de infecţii. Căpşunile sunt recomandate îndeosebi primăvara, atunci când temperaturile oscilează şi există riscul crescut de viroze respiratorii, însă cum acestea nu se găsesc în formă proaspătă decât spre sfârşitul lunii mai, putem să dăm o raită la supermarket pentru o porţie de căpşuni congelate.
Previn bolile de inimă – nu degeaba au căpşunile forma dragostei! Flavonoidele şi antioxidanţii care se regăsesc din belşug în căpşuni au rolul de a preveni acumularea de colesterol pe vasele de sânge, care pot obstrucţiona circulaţia sanguină. De asemenea, aceste substanţe au proprietăţi antiinflamatorii care au efect miraculos în ameliorarea simptomelor de gastrită.
Previn constipaţia şi diabetul – cantitatea mare de fibre din căpşuni ajută la motilitatea intestinală, favorizând eliminarea toxinelor. În plus, fibrele ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge, căpşunile devenind astfel cei mai buni prieteni ai bolnavilor de diabet. Iar indexul glicemic al căpşunilor este de doar 40, fiind astfel ideale în curele de slăbire.
Combat cancerul – antioxidanţi precum luteina sau zeaxantina prezenţi în căpşuni ajută la încetinirea ritmului de creştere a celulor canceroase, oprind astfel evoluţia cancerului.
Ajută la slăbire – au foarte puţine calorii şi multe fibre care te ajută să menţii senzaţia de saţietate, astfel încât să nu mai mănânci în cantităţi mari şi să faci alegeri nesănătoase, bogate în calorii. Mai mult decât atât, vitamina C stimulează metabolismul, care ajută laarderea rapidă a caloriilor.
Previn accidentele vasculare – antocianii şi quercitina, antioxidanţi puternici pe careîi găsim în căpşuni, pot preveni formarea cheagurilor de sînge, care sunt principalii factori de risc în apariţia atacului cerebral. De asemenea, conţinutul crescut de potasiu din căpşuni a fost asociat cu un risc mai mic de accident vascular.
Excelente pentru gravide – deşi par simple mofturi, căpşunile cerute de gravide în timpul sarcinii au o logică. Aceste fructe sunt bogate în folaţi, substanţe de care fătul are foarte mare nevoie pentru dezvoltarea cerebrală şi a măduvei spinării. În plus, acidul folic din căpşuni poate preveni anumite anomalii congenitale care pot surveni la naştere.
Ameliorează astmul şi alergiile – datorită proprietăţilor antinflamatoare ale quercitinei, un compus care se regăseşte în cpăpşuni. Simptome precum curgerea nasului, ochii iritaţi şi urticaria sunt ameliorate.
Alungă depresia – folaţii din căpşuni ţin sb control nivelul de homocisteină, substanţă care în exces poate interfera cu producţia de hormoni ai fericirii (serotonina, dopamina şi norepinefrina), care sunt responsabili cu buna-dispoziţie, odihna şi apetitul.
csid.ro