Unul dintre stereotipurile cele mai vehiculate în Italia este că romii sunt români, şi că ar trebui să se întoarcă la ei acasă. Dar 60% dintre romii din Italia sunt italieni!

Stereotipurile sunt exploatate politic. În martie, eurodeputatul de la Lega Nord Gianluca Buonanno a definit romii “drojdia societăţii”, primind numeroase aplauze de la publicul emisiunii Piazza Pulita (La7). Intervievat la emisiunea radio “la Zanzara” (Radio 24), primarul din Albettone (Vicenza), Joe Formaggio, a declarat că dacă ar exista o invazie de romi, i-ar aştepta “cu puştile la graniţa localităţii”. Tot recent, Matteo Salvini a propus să se radă la pământ taberele de romi. Aplauze din toate părţile.

Potrivit datelor culese de Pew Reasearch Center şi publicate în mai 2014, romii suntminoritatea cea mai discriminată din Europa şi Italia.

Sunt prea mulţi: este înrădăcinată convingerea că în Italia romii sunt deja “prea mulţi”. Romii sunt minoritatea cea mai consistentă din Europa: în UE trăiesc circa 9-10 milioane (2% din populaţia totală). În Italia trăiesc între 120.000 şi 180.000, unul dintre procentele cele mai joase.

“Trebuie să se întoarcă la ei acasă”: Populaţiile romanì sunt prezente în Italia de peste 6 secole. Potrivit Ministerului Muncii, în 2010, 50-60% dintre romii prezenţi erau cetăţeni italieni. Majoritatea dintre ei, aşadar, sunt deja “la ei acasă”.

Dintre ceilalţi o parte importantă este formată din comunităţi sosite în Italia în anii ‘90, după desfiinţarea fostei Iugoslavii. Sunt refugiaţi ai războaielor balcanice care nu-şi pot demonstra identitatea, fiindcă nu au documente valabile şi trebuie să fie consideraţi, în mare parte, apatrizi de facto. Acum şi ei sunt stabili şi fiii lor deseori sunt născuţi în Italia. Restul sunt români şi bulgari, deci imigranţi comunitari regulari.

“Sunt nomazi şi vor să stea în tabere”: Peste 90% dintre cei care trăiesc în Italia au abandonat de decenii viaţa nomadă şi acum sunt stabili. Din 150.000, numai 40.000 trăiesc în tabere (potrivit unui studiu al Comisiei pentru Drepturile Omului din Senat). Majoritatea locuieşte în case.

“Ne costă o grămadă de bani”: Acest lucru este adevărat. Dar depinde de faptul că Italia nu reuşeşte să iasă din logica taberelor. Peste 90% dintre resursele investite anual de primărie, de fapt, se referă la costuri de gestiune şi administrare, în timp ce rămâne puţin pentru includere şi politici sociale. Potrivit unor estimări, fiecare evacuare costă o mie de euro de persoană.

Segregarea costă şi pentru unii este o mare afacere care aduce beneficii şi unor cooperative şi asociaţii. De altfel, Salvatore Buzzi într-o interceptare în ancheta privind Mafia Capitale o spunea clar:: “Noi anii aceştia am închis cu patruzeci de milioane dar tot profitul l-am făcut cu ţiganii, cu urgenţa locativă şi cu imigranţii, toate celelalte sectoare termină cu zero”.

Răpesc copii: Un studiu îngrijit făcut la Universitatea din Verona demontează stereotipul “ţigăncii răpitoare”. Din cele circa 30 de cazuri raportate de Ansa între 1985 şi 2007 nu există nicio răpire de minori comisă de un grup de romi sau sinti. Toate denunţurile par să repropună o legendă metropolitană.

La polul opus, printre romi este răspândită ideea că “gagiii” (adică cei care nu sunt romi) sunt cei care le fură copiii. În ultimii zece ani, 200 de copii au fost luaţi familiilor rome pentru a fi daţi în plasament.

“Sunt educaţi să fure”: Cu circa două luni în urmă, Tribunalul Civil din Roma a condamnat editura Simone, ordonând retragerea de pe piaţă a unei cărţi de drept penal adresată aspiranţilor la meseria de avocat în care termenul ţigan era asociat comiterii de infracţiuni. Acest caz este, probabil, punctul de sosire a uneia dintre convingerile cele mai ferme ale italienilor privind romii: fură, toţi. Recent, Daniela Santanché a declarat că-i este teamă “când se apropie o ţigancă”, pentru că “au furtul în suflet”.

Nu există date care să certifice o mai mare incidenţă de furturi şi infracţiuni în rândul populaţiei rome faţă de restul cetăţenilor, dacă nu faptul că în marginalizare se comit infracţiuni mai facil. Însă este un discurs aplicabil şi cartierelor cele mai defavorizate din oraşele italienilor. Există, mai ales, potrivit UNAR, o “tendinţă generalizată de a lega imaginii romilor orice formă de devianţă şi infracţionalitate”.


Falşi săraci

Acum câteva zile, la Roma au fost îndepărtate zeci de familii de romi din taberele finanţate de Primărie, fiindcă au rezultat a nu fi «nevoiaşe», având în conturile curente zeci şi sute de mii de euro.


Copii la cerşit

O fetiţă romă de 6 ani care cerşea la Napoli a fost luată de pe stradă de Poliţie în data de 8 mai. Mama sa, o româncă de 33 de ani, a fost denunţată pentru abandon de minor, utilizare de minori la cerşit şi absenţă şcolară a fiicei.

sursa