Cu o rată de ocupare totală de 59%, imigranții din Italia sunt mai înclinați să lucreze față de italieni, a căror rată de ocupare este de 56%. Este ceea ce reiese din raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), intitulat ”Indicators of Immigrant Integration 2015” (Indicatori ai Integrării Imigranților 2015), care a fost publicat pe 2 iulie.
Cu toate acestea, arată organizația internațională, imigranții de sex masculin au fost deosebit de afectați de criza economică. Rata lor de ocupare s-a diminuat de la 82% în 2006-2007 la 70% în 2012-2013: o diminuare de 12 puncte procentuale. Diminuarea ratei de ocupare pentru italieni a fost de numai 6 puncte procentuale. Pierderea de locuri de muncă, relevă OCDE, a fost mai puțin pronunțată în rândul femeilor imigrate, a căror rată de ocupare a coborât numai cu un punct procentual, însă calitatea muncii lor în mod clar s-a înrăutățit întrucât, spre deosebire de trecut, tind să ocupe locuri de muncă mai instabile și precare.
În plus, potrivit OCDE, aproape un lucrător imigrat din trei din Italia trăiește în condiții de relativă sărăcie, și asta pentru că muncile pe care le fac imigranții sunt de mică calificare.
Ca urmare a competențelor lor relativ scăzute, dar și din cauza lipsei de recunoaștere a calificărilor lor, subliniază OCDE în raport, imigranții angajați în Italia ocupă deseori locuri de muncă de joasă calitate.
Un sfert dintre bărbații imigranți și peste o treime dintre femei ocupă locuri de muncă puțin calificate. Peste jumătate dintre lucrătorii imigranți înalt calificați, relevă OCDE, erau supracalificați în 2012-2013, 12 puncte procentuale în plus față de 2006-2007, și aceasta în fața a numai 15% în rândul nativilor.
Situația este mai gravă pentru imigranții cu diplome de studii străine și pentru extracomunitari, cu rate de supracalificare care ajung la 70-80%.
Dar și accesul la cetățenie pentru imigranți este redus în Italia. Cota de cetățeni în rândul populației imigrate cu cel puțin zece ani de rezidență, arată organizația internațională, este printre cele mai joase din OCDE, cu mai puțin de 2 imigranți din 5 rezidenți naturalizați, față de o medie OCDE de 62% și 58% în Uniunea Europeană.
În contrast cu ceea ce s-a observat în general în alte țări, rata de naturalizare, subliniază organizația internațională, este mai crescută în rândul imigranților comunitari decât printre imigranții extracomunitari.
Un alt dezavantaj pentru imigranții din Italia, relevă OCDE, este lipsa de acces la proprietatea unei locuințe, care în mod contrar este mai ridicat pentru italieni. Imigranții tind să trăiască în locuințe supraaglomerate: mai mult de două din cinci locuințe au un număr de camere insuficient pentru dimensiunile nucleului familial (față de una din cinci în cadrul OCDE) și 13% nu au nici măcar două camere (8% în rândul țărilor OCDE).