Cercetătorii au dezgropat în Maroc fosila celui mai vechi ankilosaur cunoscut, Spicomellus afer, un dinozaur cu o armură impresionantă și cu un colier de țepi ce amintește de lungimea unui club de golf. Specia, care a trăit în urmă cu aproximativ 165 de milioane de ani pe câmpiile inundabile ale Africii de Nord, schimbă radical teoriile despre evoluția acestor ierbivore blindate.
Fosilă de 165 milioane de ani schimbă teoria despre evoluția ankilosaurilor
Profesorul Richard Butler de la Universitatea din Birmingham, co-autor al studiului, a explicat: Este plin de țepi pe tot corpul, cu un colier uriaș de protecție la nivelul gâtului, țepi mai mici ieșind din coaste și o posibilă armă la capătul cozii. Adaptările pentru utilizarea cozii ca armă par să fi apărut cu aproximativ 30 de milioane de ani mai devreme decât se credea anterior.
Spicomellus afer avea o lungime de aproximativ 4 metri și cântărea circa două tone. Armura sa sofisticată sugerează că țepii nu erau doar pentru apărare, ci și pentru afișaj de dominanță sau atragerea partenerilor.
CITEȘTE ȘI – Premieră medicală: Un plămân de porc modificat genetic, transplantat unui pacient aflat în moarte cerebrală
Reconstruirea scheletului a fost complicată din cauza fragmentelor incomplete, iar situația a fost agravată de braconajul fosilelor: părți din specimen au fost vândute pe piețele internaționale cu prețuri de până la 10.000 de lire sterline.
Este un aspect trist al poveștii, deoarece mulți colecționari bogați au cumpărat bucăți din specimen, iar o parte semnificativă probabil că s-a pierdut pentru cercetare, a spus Butler.
Această descoperire oferă o perspectivă unică asupra primelor etape ale evoluției ankilosaurilor și demonstrează cât de spectaculoasă și diversificată a fost natura acestor creaturi preistorice.
Descoperirea fosilului de Spicomellus afer nu doar că marchează cea mai veche apariție a ankilosaurilor cunoscuți, dar rescrie și teoriile despre modul în care aceste creaturi s-au adaptat și au evoluat. Armura sa spectaculoasă și țepii uriași sugerează că aceste adaptări nu erau doar pentru apărare, ci și pentru afișarea puterii și atragerea partenerilor, oferind o perspectivă complet nouă asupra comportamentului dinozaurilor plantivori.
În plus, problema traficului cu fosile subliniază necesitatea protejării patrimoniului paleontologic pentru ca astfel de descoperiri să poată fi studiate și apreciate de întreaga comunitate științifică.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
