Un studiu Colliers arată că doar 1% dintre aceștia se simt cu adevărat motivați să lucreze exclusiv de la distanță
Pentru tinerii născuți între 1997 și 2012, biroul nu mai este doar un spațiu funcțional, ci un mediu unde caută dezvoltare, conexiuni și sens. Un studiu Colliers arată că doar 1% dintre aceștia se simt cu adevărat motivați să lucreze exclusiv de la distanță, în timp ce majoritatea apreciază interacțiunea directă și oportunitățile pe care le oferă un loc de muncă bine organizat.
Generația Z intră pe piața muncii cu așteptări diferite, față de generațiile anterioare. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 67% dintre tineri prioritizează echilibrul între viața personală și cea profesională, iar 66% consideră veniturile corecte un criteriu esențial. Pentru ei, jobul nu se reduce la un salariu, ci trebuie să ofere un scop clar și o direcție cu valoare.
Un sondaj Gallup confirmă această tendință și la nivel internațional: doar 23% dintre tinerii Gen Z preferă telemunca integrală, procentul cel mai scăzut dintre toate categoriile de vârstă. Explicațiile țin de sentimentul de izolare și de dorința de a interacționa față în față cu colegii. Flexibilitatea rămâne totuși o condiție de bază, tinerii preferă un sistem hibrid, care le permite să decidă, când vin la birou.
Mai mult decât designul biroului, ceea ce îi atrage este cultura organizațională și stilul de leadership. Această generație caută recunoaștere bazată pe merit, feedback real și oportunități de creștere profesională. Potrivit lui George Didoiu, director Colliers România, „Generația Z nu respinge munca, dar vrea ca aceasta să aibă sens și să aducă valoare, devenind un motor de schimbare pentru organizații mai sănătoase și mai unite”.
Consultanții Colliers recomandă companiilor să regândească spațiile de lucru ca pe un catalizator al inovării și coeziunii, nu doar ca pe o locație pentru sarcini zilnice. Datele INS și Eurostat arată că, deși rata de activitate economică a tinerilor de 20-24 de ani este de circa 40% (mulți fiind încă în studii), în segmentul 25-29 de ani aceasta urcă la 77%, rămânând însă sub media europeană. Contextul indică necesitatea unor politici care să stimuleze integrarea tinerilor pe piața muncii.
Generația Z nu fuge de birou, dimpotrivă, îl redefinește, transformându-l într-un spațiu al apartenenței, al învățării și al relațiilor autentice, mai arată studiul.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
