Premiul Nobel pentru Fizică 2025 și descoperirile cuantice în circuit electric

Data:


Premiul Nobel pentru Fizică 2025 a fost acordat cercetătorilor John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis pentru contribuțiile lor fundamentale în înțelegerea fenomenelor cuantice la nivel macroscopic.

Comitetul Nobel a declarat că laureații au fost recompensați „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și a cuantificării energetice într-un circuit electric”.

Fenomenul de tunelare cuantică, prin care o particulă traversează o barieră aparent imposibil de depășit, era considerat până acum un efect strict microscopic.

Echipa lui Clarke, Devoret și Martinis a demonstrat însă că acesta poate apărea și într-un circuit superconductiv suficient de mare pentru a fi observat direct.

Astfel, particulele din circuit au acționat „la unison”, ca o singură entitate cuantică, confirmând că mecanica cuantică nu se limitează doar la lumea atomică, ci se aplică și sistemelor vizibile cu ochiul liber — o descoperire de referință pentru fizica modernă.

Energia în circuite poate fi cuantificată

Cercetătorii au arătat că energia unui circuit superconductiv poate fi absorbită sau emisă în unități discrete, la fel ca energia unui atom. Această cuantificare energetică validează predicțiile teoriei cuantice și oferă noi perspective pentru tehnologia cuantică și dezvoltarea computerelor cuantice.

Cine sunt laureații Nobel 2025?

  • John Clarke – născut în 1942, Cambridge, Marea Britanie. Profesor la University of California, Berkeley, specialist în supraconductivitate și dispozitive SQUID.
  • Michel H. Devoret – născut în 1953, Paris, Franța. Profesor la Yale University, pionier în electronica cuantică și studiul sistemelor superconductive.
  • John M. Martinis – născut în 1958, SUA. Profesor la University of California, Santa Barbara, cunoscut pentru aplicarea descoperirilor cuantice în dezvoltarea computerelor cuantice.

Cercetările laureaților deschid calea pentru construirea de dispozitive cuantice performante, cu aplicații în:

  • dezvoltarea de procesoare cuantice mult mai rapide decât cele clasice;
  • crearea de senzori ultra-sensibili pentru medicină și geofizică;
  • optimizarea sistemelor de comunicații cuantice sigure.

Descoperirile lui Clarke, Devoret și Martinis marchează astfel un pas major în evoluția tehnologiei cuantice, pregătind terenul pentru aplicații care păreau până acum imposibile.

Urmărește România Liberă pe Google NewsLinkedinTwitterFacebook și Youtube.





Link Sursă

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie:

Abonează-te

spot_imgspot_img

Populare

Mai multe de genul acesta
Similare