Partenerul Mihaelei Rădulescu a murit din cauza unei erori umane, nu a unui defect tehnic, arată raportul oficial al anchetei din Italia.
Finalul unei anchete dureroase
La aproape trei luni de la accidentul care i-a curmat viața lui Felix Baumgartner (56 de ani), anchetatorii italieni au stabilit cauza exactă a tragediei. Potrivit procurorului Raffaele Iannella, de la Parchetul din Fermo, sportivul austriac a murit în urma unei erori umane, nu din cauza unei defecțiuni tehnice a parapantei.
Baumgartner, cunoscut pentru saltul său istoric din stratosferă din 2012, s-a prăbușit cu parapanta motorizată pe 17 iulie, în stațiunea Porto Sant’Elpidio din Italia, pe marginea unei piscine. Impactul a fost fatal, iar circumstanțele accidentului au fost mult timp neclare.
„Nu a reușit să recâștige controlul parapantei”
Procurorul italian a explicat pentru Bild că parapanta era „în stare perfectă” și nu prezenta nicio defecțiune tehnică:
„Accidentul s-a datorat exclusiv unei erori umane. A existat o pierdere rapidă de altitudine în timp ce începea o coborâre în spirală, iar Baumgartner nu a reușit să conducă parașuta pentru a ieși din spirală.”
Potrivit raportului oficial, parașuta de rezervă s-a declanșat cu câteva momente înainte de impact, însă prea târziu pentru a salva viața sportivului. Baumgartner și-a fracturat coloana vertebrală și a suferit multiple alte leziuni fatale în momentul coliziunii cu solul.
„În esență, nu a aplicat tehnica corectă pentru a recâștiga controlul asupra parapantei. A pierdut controlul și nu a mai putut ieși din spirală”, a concluzionat Iannella.
Cazul, aproape de închidere
După luni de analize, Parchetul italian a cerut clasarea dosarului, întrucât nu există suspiciuni privind o defecțiune tehnică sau o culpă externă. Expertul chemat special de la Roma a confirmat concluziile raportului final, oferind familiei lui Baumgartner „o anume certitudine” asupra cauzei morții.
Saltul care a intrat în istorie
Felix Baumgartner a devenit celebru în 2012, când a realizat un salt spectaculos din stratosferă, de la o altitudine de 38,97 kilometri, depășind viteza sunetului în cădere liberă. Momentul a fost urmărit de sute de milioane de oameni din întreaga lume și i-a adus recunoaștere globală.
Recordul său a fost doborât doi ani mai târziu, însă imaginea lui rămâne una emblematică pentru istoria aviației extreme.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
