În lipsa unui acord, șeful statului ar putea fi nevoit să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate, în încercarea de a obține un legislativ mai coerent
Președintele Emmanuel Macron se confruntă cu cele mai intense presiuni politice din mandatul său, în contextul impasului prelungit de la vârful guvernului francez. După demisia-surpriză a premierului Sebastien Lecornu, șeful statului este îndemnat chiar de foști colaboratori să demisioneze pentru a scoate țara din criză, relatează AFP.
Macron i-a acordat lui Lecornu termen până miercuri seara, pentru a construi o majoritate stabilă în jurul unui guvern de coaliție, însă perspectivele sunt incerte. În lipsa unui acord, șeful statului ar putea fi nevoit să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri anticipate, în încercarea de a obține un legislativ mai coerent.
Marți, Macron a avut discuții separate cu președinții celor două Camere parlamentare, un pas obligatoriu în eventualitatea declanșării unui nou scrutin legislativ.
Atmosfera politică este tot mai tensionată, după ce fostul premier Edouard Philippe a lansat, într-un interviu pentru Le Parisien, ideea organizării de alegeri prezidențiale înainte de termen, descrisă drept „o bombă politică”. Philippe a declarat că președintele are datoria de a facilita „o ieșire ordonată și demnă”, dintr-o criză care „dăunează grav țării”.
Macron, aflat la cel de-al optulea potențial prim-ministru în doar câțiva ani, se vede tot mai izolat pe plan intern, în timp ce imaginea sa externă rămâne una activă, fiind implicat în discuții privind războiul din Ucraina, alături de președintele Donald Trump.
În paralel, Lecornu a demarat marți după-amiază, o nouă rundă de negocieri cu partidele, iar posibilitatea suspendării reformei pensiilor din 2023, una dintre cele mai contestate măsuri ale actualului mandat, începe să fie luată în calcul, pentru a obține sprijin parlamentar.
Extrema dreaptă, condusă de Marine Le Pen și Jordan Bardella, a refuzat invitația la consultări, cerând în schimb alegeri anticipate. Liderii de stânga au acceptat discuțiile, dar insistă ca viitorul premier să provină din tabăra lor.
Franța traversează această criză politică, după ce alegerile legislative din vara anului 2024, nu au reușit să ofere o majoritate clară, întărind în schimb poziția extremei drepte în Parlament.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
