România dispune de bazele necesare, infrastructură, legislație și capital uman, dar transformarea digitală avansează lent și haotic
România obține un scor modest – doar 3,1 din 10 – la capitolul guvernanță digitală, conform unui amplu raport realizat de un grup de experți din Estonia la solicitarea think tank-ului românesc Edge Institute, se arată într-un comunicat. Analiza relevă că principala problemă a statului român nu este lipsa infrastructurii tehnologice, ci absența unei strategii naționale unitare și a unei autorități centrale care să coordoneze transformarea digitală a instituțiilor publice.
Documentul, intitulat Digital Governance Framework of Romania, a fost elaborat de Digital Nation, o echipă de specialiști din Estonia, țara considerată model în digitalizarea serviciilor publice. În septembrie 2025, delegația condusă de Taavi Linnamäe și Karin Rits a venit la București pentru o analiză de teren, discutând cu reprezentanți din 19 instituții publice, companii private, ONG-uri și mediul academic.
Concluziile raportului sunt clare: România dispune de bazele necesare, infrastructură, legislație și capital uman, dar transformarea digitală avansează lent și haotic. Serviciile publice online sunt fragmentate, lipsite de coerență și gândite mai degrabă pentru instituții, nu pentru cetățeni. Lipsa unui centru național de coordonare și a unui leadership politic puternic mențin blocajele și împiedică aplicarea standardelor unitare.
Potrivit lui Taavi Linnamäe, „România a făcut pași importanți pe hârtie, dar în practică serviciile digitale rămân nefuncționale sau greu accesibile. Tehnologia contează doar 20%; restul ține de viziune, coordonare și curajul de a schimba modul în care statul își servește cetățenii”.
Robert Berza, directorul executiv al Edge Institute, subliniază că există premise favorabile pentru o transformare reală: „Avem infrastructură, specialiști și un sector privat dinamic. Ce lipsește este o structură centrală de guvernanță digitală care să unifice eforturile disparate și să transforme inițiativele punctuale în politici coerente.”
Raportul include și un set de propuneri concrete, adaptate contextului românesc, care ar putea fi implementate în următorii doi ani. Printre ele se numără crearea unui centru unic de coordonare digitală la nivel guvernamental, stabilirea unor responsabilități clare pentru instituțiile implicate și introducerea unui sistem comun de standarde și interoperabilitate.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube
