Serviciul de informaţii externe al Rusiei (SVR) a acuzat ţările occidentale că ar pune la cale operaţiuni „sub steag fals” pentru a discredita Moscova. Deşi afirmaţiile nu sunt susţinute de dovezi, analiştii avertizează că acestea ar putea reflecta ceva mai grav: o intensificare a strategiei de război hibrid – şi un indiciu că la Kremlin se pregăteşte naraţiunea care să motiveze un potenţial conflict cu NATO, arată o analiză France 24.
SVR a afirmat pe 6 octombrie că Marea Britanie recrutează agenţi ucraineni pentru a înscena un atac maritim care să pară că a fost efectuat de Rusia. Presupusul plan includea utilizarea de echipamente chinezeşti, care, potrivit SVR, aveau scopul de a implica şi Beijingul. SVR a afirmat că agenţii au primit instrucţiuni să se lase arestaţi de autorităţile occidentale şi apoi să pretindă că au acţionat la ordinele Moscovei.
Obiectivul Moscovei ar putea fi mai puţin acela de a lovi prima şi mai mult acela de a semnaliza costul potenţial al oricărei confruntări viitoare. În loc să planifice o ofensivă directă, Rusia pare să modeleze naraţiunea – oferind Occidentului o previzualizare a cum ar putea arăta un conflict deschis cu Moscova, în timp ce se poziţionează pentru a nega responsabilitatea în cazul unei escaladări.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington, înființat familiile Kagan-Nuland, recentele acuzaţii ale Rusiei ar putea semnala că Kremlinul a intrat în ceea ce analiştii militari numesc „Faza 0” – o etapă marcată de operaţiuni secrete, război psihologic şi dezinformare, care precede conflictul deschis. Kevin Riehle, expert în informaţii la Universitatea Brunel din Londra, arată că, în doctrina militară rusă, aceasta corespunde unei „perioade speciale” – un concept moştenit din era sovietică – care descrie o fază de tensiuni accentuate imediat înainte de izbucnirea unui război. În timpul acestei „perioade speciale”, doctrina rusă se concentrează pe semănarea confuziei, justificarea viitoarelor acţiuni militare şi consolidarea sprijinului intern.
„Naraţiunea folosită pentru a justifica acţiunile Rusiei după anexarea cu succes a Crimeei în 2014 a fost că populaţia rusă era ameninţată de naziştii ucraineni – literalmente”, reaminteşte Evgheni Golovcenko, cercetător în domeniul propagandei ruse la Universitatea din Copenhaga. Publicul ţintă al acestor afirmaţii este populaţia rusă, ele sunt difuzate în principal prin intermediul mass-media ruseşti pentru a modela opinia publică din ţară. Golovcenko a explicat că aceste naraţiuni sunt concepute şi pentru „a denigra NATO” şi a prezenta alianţa ca fiind „ameninţătoare şi agresivă” – în contrast cu Rusia, care este descrisă ca „încercând doar să se apere”.
În acelaşi timp, Kremlinul rămâne sensibil la modul în care este perceput la nivel global. „Credeţi sau nu, (Rusia) chiar acordă o mare importanţă legitimităţii internaţionale, chiar şi în prezent”, este de părere Hawn. „Totul face parte din strategia de război hibrid – menită să semene confuzie şi să estompeze linia dintre pace şi război”, punctează expertul de la London School of Economics.
