Problema Tezaurului României aflat la Moscova a fost readusă în atenția publică internațională de Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), într-un interviu acordat postului polonez TVP World.
Aurul românesc a fost trimis în decembrie 1916, în plin Prim Război Mondial, către Rusia țaristă, pentru a fi protejat de ofensiva Puterilor Centrale. Două trenuri au transportat atunci 91,5 tone de aur, alături de bijuterii regale și artefacte de patrimoniu.
După prăbușirea Imperiului Țarist, URSS-ul și ulterior Rusia nu au mai returnat Tezaurul, deși există un acord semnat. Valoarea estimată a aurului nerestituit se ridică astăzi la aproximativ 8 miliarde de euro.
„O datorie morală față de strămoșii noștri”
„Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri”, a declarat Cristian Păunescu pentru TVP World.
Consilierul guvernatorului BNR a subliniat că România „nu a uitat și nici nu a cedat” în eforturile de recuperare:
„Am încercat orice cale posibilă de negociere, dar URSS și, ulterior, Rusia au tratat această datorie cu superficialitate”.
Argumentele Rusiei și răspunsul României
De-a lungul deceniilor, Moscova a oferit o serie de explicații controversate privind dispariția Tezaurului, susținând fie că acesta a fost returnat, fie că a fost pierdut, fie că România „nu îl mai merită” după unirea cu Basarabia în 1918.
„Rușii au găsit diferite scuze sau «explicații» de-a lungul anilor”, a spus Păunescu. „Niciuna dintre aceste afirmații nu are vreun temei factual sau legal.”
Posibile soluții: activele înghețate și acțiuni internaționale
Deși perspectiva recuperării aurului pare limitată, BNR rămâne „optimistă moderat”. Cristian Păunescu consideră că folosirea activelor rusești înghețate în UE ar putea reprezenta o opțiune pentru repararea nedreptății istorice.
„Rusia se află într-un război hibrid nedeclarat cu UE, deci orice negocieri sunt imposibile. Activele rusești înghețate în UE reprezintă o resursă valoroasă pentru a repara nedreptatea făcută României acum 100 de ani”.
De asemenea, BNR „nu exclude nicio cale legală pentru a-și urmări interesele, atât politic, cât și în instanțele internaționale”.
Poziția Ministerului de Externe
Într-un răspuns transmis postului TVP World, Ministerul Afacerilor Externe al României a precizat că „pentru moment, România urmărește soluționarea problemei rezervelor de aur și a celorlalte obiecte valoroase depozitate la Moscova în timpul Primului Război Mondial prin mecanismele existente”.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
