Alegerea primarilor în două tururi este mai democratică, susține societatea civilă. Candidații noi ar avea mai multe șanse în fața unui ales local care are monopol în comunitate. Interesele politice ale partidelor mari au influențat menținerea schimbării introduse de PDL în 2011.
Cine a introdus alegerea primarilor într-un singur tur
Proiectul prin care se revenea la alegere primarilor într-un singur tur a fost depus în 2010. Inițiativa era creația PDL, dar a fost semnată și de parlamentari PSD, PNL, minorități și independenți.
LEGE privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale
• Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin.
• În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.
Motivele invocate
Inițiatorii justificau că alegerile la Consiliul Județean sunt tot într-un singur tur și al trebui să existe același regim și la primării. Un alt argument a fost legat de costurile alegerilor. Un singur tur era prezentat ca fiind mai simplu, mai ieftin, din punct de vedere al personalului, infrastructurii sau tipăririi buletinelor.
„Având în vedere actuala criză financiară, care afectează drastic bugetul de stat şi bugetele locale, şi pentru un tratament egal, propunem prin actul normativ iniţiat, ca alegerea primarilor să se efectueze identic cu cea a preşedinţilor consiliilor judeţene, adică într-un singur tur de scrutin, dacă nu există balotaj”, se arată în expunerea de motive. De altfel, PDL a încercat un an mai târziu inclusiv comasarea localelor cu parlamentarele, tot din rațiiuni de costuri, dar proiectul de lege a picat la CCR.
Interesele politice
USL (PSD și PNL) s-a opus. Unul dintre lideri, Victor Ponta, a acuzat PDL că doreşte să introducă această modificare pentru a-şi „plăti către diverşi aliaţi rămânerea la guvernare”. Totuși, au fost și parlamentari ai PSD și PNL care au semnat proiectul, contrar poziției Uniunii.
Opoziția argumenta că proiectul reprezintă „încă un pas de îndepărtare de valorile democratice”, „o eroare”. De asemenea, o problemă semnalată era „delegitimarea celor aleşi în funcţia de primar” – primarii vor fi aleși cu doar 12-14%, dintr- un singur tur.
Liderii PDL susțineau că între turul I și turul II se făceau înțelegeri obscure, tranzacții politice și susțineri condiționate pentru turul II. Mai mult, că un singur tur „curăță procesul electoral” și reduce politizarea funcției de primar.
Așadar, PDL era partidul de guvernământ și domina scena politică. Astfel, ar fi fost ușor să își păstreze primarii deja în funcție. USL ar fi fost avantajat de alegeri în două tururi fiindcă ar fi putut uni votanții PSD, respectiv PNL, în turul al doilea.
Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu în iunie 2011.
Critici: descurajarea votului pentru candidatului preferat, lipsa dezbaterilor, monopolul primarilor de notorietate
De-a lungul anilor, organizațiile neguvernamentale au cerut revenirea la sistemul de dinainte. Acestea au reclamat că alegerile într-un singur tur favorizează primarii aflați în funcție și partidele de care aparțin. Primarii aflați pe mandat pornesc cu un avantaj în campanie față de contracandidați fiindcă se bucură de notorietate. Așadar, șansa apariției unor competitori puternici scade.
„Datele pe România indică o creștere a probabilității ca un primar să câștige alegerile în funcție de numărul de mandate pe care le are deja, iar repetarea de alegeri într-un singur tur ar întări acest efect”, conform democracycenter.ro.
Un alt argument împotriva alegerilor într-un singur tur este lipsa dezbaterilor. Într-un singur tur, nu există atât de mult spațiu pentru a comenta subiectele de interes pentru locuitorii din localitate. În plus, candidatul care are siguranța că va ieși dintr-un singur tur nu și-ar mai da atât interesul și nu s-ar expune publicului. Alegerile în două tururi ar oferi alegătorului oportunitatea să se răzgândească între scrutinuri.
Votul într-un singur tur descurajează oamenii să își voteze preferatul. Aceștia ar considera că oricum favoritul lor nu are șanse în fața unui candidat deja cunoscut. Astfel, se dă vot util, strategic. Și mai rămâne și întrebarea cât de reprezentativă este alegerea, câtă legitimitate are un primar ales într-un singur tur, cu mai puțin de jumătate din voturile exprimate?
Primari aleși cu voturi puține
Ca să exemplificăm, o analiză G4Media din 2020 arată că „peste jumătate din aleșii municipiilor-reședință” au reprezentativitate mai mică de 15% din totalul alegătorilor din localitatea lor. De exemplu, Suceava — 9,40%, Bacău — 8,88%, Piatra Neamț — 8,16%.
Și un exemplu mai recent, de la alegerile din 2024, Călin Bibarț a câștigat Primăria Arad în alegerile locale din 2024 cu 28,47% din voturi.
Avantajele alegerilor în două tururi
Conform Expert Forum, alegerea primarilor în două tururi este în avantajul cetăţenilor, pentru că oferă:
- reprezentativitate şi legitimitate;
- şanse egale pentru partide noi şi independenţi;
- spaţiu pentru crearea consensului;
Încercări de revenire la alegerea în două tururi
Numeroase proiecte pentru revenirea la alegerea în două tururi au fost depuse în Parlament.
În 2016, PMP depunea un proiect care a fost adoptat tacit de Senat, a ajuns la Camera Deputaților, unde a rămas șase ani în sertare. PMP a lansat și o campanie, „Alegem primarul în două tururi”, pentru strângerea a un milion de semnături. S-au adunat 500.000 de semnături la nivel național.
În 2019, și ONG-urile au venit cu o inițiativă civică, în colaborare cu USR, susținută de peste 140.000 de oameni. A fost depusă la Curtea Constituțională. Însă CCR a respins demersul, considerând că nu îndeplinește condițiile minimale pentru a intra în dezbatere parlamentară.
PSD, UDMR s-au opus mereu
În 2020, premierul de la acea vreme, Ludovic Orban, și-a angajat răspunderea în Parlament pentru alegerea primarilor în două tururi. PSD a depus moțiune de cenzură și cu sprijinul UDMR la vot, Guvernul a picat. Partidele cu tradiție sunt favorizate de alegeri într-un singur tur. Un alt element este faptul că și populația de etnie maghiară a mai scăzut în ultimul deceniu (lucru confirmat de ultimul recensământ).
La acel moment, 2020, PSD acuza că PNL-ul vrea să schimbe regulile după bunul plac și că nu se susține ideea că două tururi ar asigura o prezență mai mare la vot.
„Actualii lideri PNL, aflați în cele mai înalte funcții din Guvern, vicepremieri sau miniștri, au fost vârfurile de lance ale partidului care în 2011 a făcut legea pentru alegerea primarilor într-un singur tur. Acești lideri pedeliști vopsiți azi în liberali sunt adevărații părinți ai alegerilor într-un singur tur. Iar acum tot ei spun că nu e bine și vor să revină la două tururi. În realitate, vor doar să „aranjeze” regulile așa cum le convine acum. Mâine schimbă tot (…) Problema principală nu e dacă alegerile sunt într-un singur tur, în două tururi sau în zece. Discuții privind modificarea legislației electorale se pot realiza. Dar nu așa, încălcând toate normele, cutumele legislative”, susținea PSD în textul moțiunii depuse.
Kelemen Hunor semnala că PNL-ul lui Orban încalcă un acord politic. „Am încheiat un acord cu PNL cum că vom sprijini învestirea Guvernului și am cerut să nu se schimbe legea electorală pentru alegerile locale prin OUG și asumarea răspunderii. Comunitatea maghiară are interesul să păstreze alegerile locale într-un singur tur. Și am cerut acest lucru pentru că regulile jocului nu se schimbă cu câteva luni în timpul jocului (…) Alegerile locale în două tururi contravin intereselor comunității maghiare, pentru că putem pierde 20% dintre primarii pe care îi avem acum”, spunea atunci Kelemen.
Recent, liberalii s-au răzgândit
Revenim la proiectul PMP depus în 2016. În 2022, după șase ani, a ajuns, în sfârșit, la vot în camera decizională. Deși PNL anunțase în 2020 că e prioritate legislativă a partidului, în 2022, liberalii au votat împotriva proiectului, cot la cot cu PSD și UDMR. Liberalii s-au sucit în contextul în care acum erau în Coaliție cu PSD și UDMR, contestatari ai inițiativei.
„E foarte straniu să văd cum fostul PNL face acum balet în legătură cu susținerea acestui proiect de lege. Ar trebui să fie un ferm susținător. Practic, după ce au fost încălecați de PSD, acum reprezentanții PNL neagă una dintre cele mai susținute teme ale liberalilor din ultimii ani de zile”, i-a criticat, la acel moment, fostul președinte al partidului, Ludovic Orban.
Și AUR, S.O.S, POT au depus o astfel de inițiativă în 2025. De asemenea, sunt partide care ar fi avantajate de regimul în două tururi, fiindcă au o reprezentare slabă la nivel local.
Viziunea președintelui
Asemenea lui Klaus Iohannis, și actualul președinte susține varianta revenirii al alegerile în două tururi. Totuși, Nicușor Dan a explicat că legislația nu va fi modificată, momentan, fiindcă există alte preocupări ale Coaliției.
Exemplu pe alegerile de anul acesta, sunt foarte mulți candidați care țintesc spre același electorat. Fiind atât de fragmentat tabloul, votul va fi împărțit în multe bucăți. Astfel, candidații cu o imagine puternică au prima șansă. Așa că oamenii și-ar putea da votul strategic, nu neapărat pentru cel pe care și-l doresc cu adevărat. Dacă ar fi existat un al doilea tur, în primul, alegătorul ar fi pus ștampila pe favorit, iar în al doilea, s-ar fi reorientat, în cazul în care favoritul nu ajungea pe podium.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
