Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat luni, 15 decembrie 2025, o hotărâre definitivă cu impact major asupra justiției europene. Marea Cameră a CEDO a confirmat că România a încălcat libertatea de exprimare a judecătorului Cristi Danileț, stabilind că sancționarea disciplinară a unui magistrat pentru postări pe rețelele sociale, în contexte de interes public, contravine articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Decizia vine după ce Guvernul României a cerut rejudecarea hotărârii inițiale din februarie 2024. Marea Cameră a menținut însă soluția anterioară, consolidând un standard obligatoriu pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.
Libertatea de exprimare vs. obligația de rezervă
Judecătorii de la Strasbourg au subliniat că, deși magistrații au o obligație de rezervă, aceasta nu poate fi transformată într-o regulă a tăcerii. Comentariile publice ale acestora, inclusiv pe rețelele sociale, sunt protejate atunci când privesc subiecte de interes general, precum funcționarea justiției sau statul de drept.
Curtea a apreciat că sancțiunea aplicată lui Cristi Danileț a fost disproporționată și a avertizat asupra riscului de „autocenzură”, arătând că inclusiv pedepsele disciplinare considerate minore pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.
CITEȘTE ȘI – Inspecția Judiciară intră în alertă, după ancheta Recorder despre justiție
Un precedent cu efecte europene
Hotărârea Marii Camere este definitivă și are valoare de reper în jurisprudența CEDO. Ea întărește ideea că magistrații nu sunt simpli executanți ai sistemului, ci pot fi voci active în societate atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democrației.
Cazul Danileț este considerat un moment-cheie, comparabil cu alte decizii importante ale Curții privind independența justiției și libertatea de exprimare a magistraților în state precum Ungaria, Polonia sau România.
Un proces lung, o miză mai mare decât cazul individual
Cristi Danileț a fost sancționat disciplinar în 2019 pentru două postări pe Facebook, una legată de funcționarea justiției și alta privind un subiect de interes public general. După ce sancțiunea a fost menținută de instanțele din România, judecătorul s-a adresat CEDO, care i-a dat dreptate în 2024. Rejudecarea la Marea Cameră a confirmat definitiv această soluție.
Judecătorul român nu a solicitat despăgubiri morale, subliniind că miza nu a fost una financiară, ci stabilirea unui echilibru corect între independența justiției și libertatea de exprimare.
Mesajul CEDO: democrația are nevoie de voci
Prin această hotărâre, Curtea Europeană transmite un semnal ferm: sancționarea magistraților pentru opinii exprimate cu bună-credință pe teme de interes public subminează dezbaterea democratică. Decizia obligă statele europene, inclusiv România, să își revizuiască practicile și să respecte standardele privind libertatea de exprimare în sistemul judiciar.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
