Administraţia Prezidenţială a publicat, duminică, un raport care sintetizează observațiile transmise președintelui Nicușor Dan, în perioada 11-19 decembrie, de magistrați activi sau retrași din activitate, în contextul dezbaterilor privind sistemul de justiție, declarațiilor publice ale unor magistrați, pozițiilor divergente exprimate la nivel instituțional în sistemul de justiție, luărilor de poziție din rândul societății civile și articolelor de presă (inclusiv o investigație jurnalistică).
Potrivit Administrației Prezidențiale, până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, președintele a primit un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații.
Aceasta prezintă şi distribuţia pe instanţe şi parchete a magistraţilor care au trimis sesizări. „În total, magistrații care au trimis emailuri provin de la 27 de instanțe și 14 parchete. Este posibil ca magistrații care au transmis observațiile în format anonim să facă parte și din alte instanțe sau parchete decât cele anterior enumerate”, precizează Președinția.
Administraţia Prezidenţială menționează de asemenea că a consemnat și „un aflux de peste 180 de emailuri adresate de cetățeni, avocați, polițiști, avertizori în interes public (de integritate), societatea civilă, solicitări de audiență, executori judecătorești, grefieri”.
„Aceste mesaje aduc în atenție, cu precădere, observații, reclamații sau percepții rezultate din experiențe personale cu sistemul de justiție și alte autorități publice. Dată fiind gravitatea unei părți însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător și sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităților de control competente”, subliniază Președinția.
Administraţia președintelui Nicușor Dan mai arată că invitaţia publică adresată de șeful statului în atenţia magistraţilor din România a „avut în vedere rolul constituţional al Preşedintelui României de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, precum şi acela de garant al îndeplinirii obligaţiilor asumate de România faţă de Uniunea Europeană”. În plus, a luat în considerare că „prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa publică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar”.
Potrivit comunicatului, invitaţia președintelui a fost totodată precedată de observarea Raportului din 2025 privind statul de drept întocmit de Serviciile Comisiei Europene care, referitor la percepţia publicului larg cu privire la independenţa sistemului judiciar din România, arată că aceasta s-a deteriorat semnificativ în comparaţie cu anii trecuți.
„Raportul redă strict observațiile transmise”
Observaţiile sintetizate în Raport provin de la magistraţi care fac sau au făcut parte din diferite instanţe de judecată şi parchete (judecătorii, tribunale, curţi de apel şi parchete de pe lângă acestea, din Bucureşti, Mureş, Constanţa, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Iaşi, Bistriţa, Braşov, Prahova, Brăila, Satu Mare, ş.a.), din paliere profesionale diferite (magistraţi cu funcţii de conducere, magistraţi cu funcţii de execuţie, magistraţi pensionari, magistraţi debutanţi) şi acoperă aspecte de ordin administrativ, managerial, jurisdicţional şi normativ.
„Luând în considerare spectrul larg al remitenţilor (atât sub aspectul poziţiei în interiorul sistemului judiciar, cât şi sub aspect teritorial), s-ar putea extrage unele concluzii privind disfuncţionalităţile observate. Este important de subliniat că Raportul de sinteză: nu stabileşte vinovăţii individuale sau colective; nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii; nu cuprinde judecăţi de valoare; nu substituie competenţele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanţelor de judecată ori altor autorităţi de control. Raportul redă strict observaţiile transmise, într-o formă coerentă şi centralizată, urmărind totodată să identifice tipare recurente şi vulnerabilităţi structurale rezultate din observarea coroborată a observaţiilor transmise”, explică Cotroceniul.
„Este de menţionat şi faptul că o parte dintre magistraţii remitenţi au formulat o serie de propuneri de modificare a legislaţiei în vigoare, însă faţă de obiectivele primare ale prezentului raport şi ale stadiului dezbaterilor publice din prezent, precum şi ţinând cont de caracterul eterogen al propunerilor transmise, documentul de faţă nu conţine o sinteză a acestora. Într-o etapă ulterioară, acestea vor putea fi valorificate prin înaintarea lor către autorităţile cu atribuţii de iniţiativă legislativă, având aptitudinea de a contribui la procesul de dezbatere publică. Aşadar, Raportul nu îşi propune evaluarea situaţiilor sau soluţiilor individuale şi nu interferează cu actul de justiţie propriu-zis, ci vizează mecanismele administrative, procedurale, judiciare şi/sau legislative care, potrivit unui volum semnificativ de sesizări convergente, ar fi de natură a afecta: a) independenţa efectivă a judecătorului şi a procurorului, b) meritocraţia în cariera magistratului, c) funcţionarea previzibilă şi eficientă a justiţiei, d) încrederea publică în autoritatea judecătorească”, se menţionează în comunicat.
Se actualizează
