Reluarea alimentației după perioada de post trebuie făcută cu atenție, pentru a evita suprasolicitarea organismului, avertizează medicul specialist Andra Balcangiu–Stroescu, nefrolog, diabetolog și nutriționist.
Într-o declarație acordată News.ro, aceasta a explicat care sunt pașii corecți pentru revenirea la mesele bogate specifice sărbătorilor.
„Ar trebui să ne reamintim că în perioada postului organismul nostru a fost adaptat la alimente uşoare, mai puţine grăsimi animale şi proteine. Ar trebui ca în momentul în care reluăm alimentaţia în care este inclus şi produsul pe bază de proteină animală să facem o trecere treptată. Nu este recomandat să facem o trecere bruscă de la perioada postului la o perioadă încărcată de alimente grase, carne roşie, sosuri grele, această trecere bruscă ar putea să suprasolicite digestia”, spune medicul Andra Balcangiu – Stroescu.
Combinațiile alimentare de evitat în perioada sărbătorilor
Specialistul atrage atenția asupra unor asocieri alimentare frecvente în zilele de sărbătoare, care pot favoriza apariția problemelor digestive.
„Ar trebui să ştim că nu este corect şi ar trebui să evităm combinaţia între carnea grasă, prăjeala şi alcoolul sau să ne gândim să mâncăm sarmalele tradiţionale care să şi fie bogate în grăsime împreună cu pâinea albă, cu carne, cu cartofi şi desert la aceeaşi masă, sau la aperitiv să alegem mezeluri, afumături, brânzeturi grase, sărate, murături şi dulciurile dimineaţa imediat cum ne trezim”, explică medicul.
Ce înseamnă „farfuria corectă” de sărbători
Un principiu simplu, dar eficient, este structura farfuriei: jumătate legume, un sfert proteine și un sfert carbohidrați complecși.
„Indiferent că este o zi normală sau o zi de sărbătoare, farfuria corectă ar trebui să cuprindă pe jumătate din ea legume, non-amidonoase, pe un sfert de farfurie să includem produse bogate în proteine şi pe un sfert carbohidraţi complecşi. Sursă de proteină ar putea să fie carnea slabă, albă, pui, curcan, peşte, sau lactate cu 2% grăsime, sau brânzeturi mai puţin grase, sub 4%, ne despărţim de brânza telemea sau o consumăm rar, în cantitate mica. Leguminoasele sunt o altă categorie de alimente care furnizează proteine, tofu, dar a fost un aliment consumat în perioada postului.”
Medicul recomandă orientarea către carne slabă, ouă simple și preparate mai ușoare, dar fără a elimina complet mâncărurile tradiționale.
Alcoolul, un factor major de risc în zilele festive
Consumul excesiv de alcool poate avea consecințe serioase asupra sănătății, mai ales în combinație cu mese bogate.
„Alcoolul este un element care poate irita mucoasa gastrică, alcoolul poate favoriza deshidratarea, alcoolul la pacientul cu diabet zaharat poate în primă fază conduce la creşterea glicemiei, dar la această categorie de pacienţi poate să conducă la apariţia unei hipoglicemii întârziate. De asemenea alcoolul în cantitate mare poate să scadă autocontrolul alimentar. Ce înseamnă asta? Să mâncăm mai mult. Consumul crescut de alcool poate duce la creşterea incidenţei apariţiei pancreatitei, a crizelor biliare. Alcool în cantitate mare şi masa bogată în grăsimi pot să constituie factori determinanţi ai apariţiei pancreatitei.”
Mișcarea nu trebuie exclusă nici de sărbători
În final, medicul subliniază importanța activității fizice chiar și în zilele libere.
„Chiar dacă este sărbătoare, este bine să ştim că activitatea fizică nu ar trebui să fie exclusă din stilul nostrum de viaţă. După fiecare masă am putea să facem mici plimbări, să ne bucurăm de zilele de sărbătoare, poate să dansăm cu prietenii şi familia şi să evităm mâncatul mult, la aceeaşi masă, în timp scurt, multe alimente şi sedentarismul”, a concluzionat Andra Balcangiu – Stroescu.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
