Experții în apărare și foști militari avertizează că Europa nu este pregătită pentru un conflict direct cu Rusia. Singura modalitate de a preveni un război, spun aceștia, este ca Europa să se asigure că ar putea câștiga, potrivit unei analize publicate de CNN.
„Cred că există indicii că societățile sunt dispuse să aibă această conversație, dar vedem și guverne care încă nu sunt suficient de încrezătoare pentru a purta această discuție cu propriul public”, a declarat Sam Greene, profesor de politică rusă la King’s College London și expert în reziliență democratică.
Rusia poartă deja un război hibrid împotriva Occidentului, prin operațiuni de sabotaj și dezinformare. Experții amintesc de incursiuni repetate ale avioanelor și dronelor rusești în spațiul aerian NATO, bruiajul GPS în statele baltice, campanii de dezinformare și atacuri asupra infrastructurii critice.
„Vedem drone în apropierea aeroporturilor și cred că există un sentiment tot mai puternic că este probabil doar o chestiune de timp până când una dintre aceste drone va doborî un avion de pasageri”, a mai spus Greene.
Temerile cresc în statele baltice
Deși Rusia nu a atacat direct țările NATO, semnalele de avertizare se înmulțesc. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus că Rusia ar putea folosi forța militară împotriva alianței în următorii cinci ani.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a reiterat că Moscova „păstrează cel puțin deschisă opțiunea unui război împotriva NATO cel târziu până în 2029”.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că, deși Rusia nu plănuiește un război cu Europa, „dacă Europa ar dori brusc să meargă la război cu noi și ar începe, noi suntem gata chiar acum”.
Cercetătorii estimează că un atac asupra statelor baltice ar putea avea loc chiar în următorii trei ani.
Planurile NATO versus realitatea
NATO a elaborat planuri de contingență pentru apărarea statelor baltice, însă experții avertizează că acestea nu reflectă resursele reale disponibile.
„Există un plan, cu cifre. Dar guvernele nu iau măsurile necesare pentru a-l pune în aplicare. Încă planificăm pe baza unor lucruri care nu există”, a spus Jack Watling, cercetător principal la RUSI.
Decenii de pace au făcut ca multe capitale europene să acorde puțină atenție apărării, bazându-se pe SUA.
Invadarea Ucrainei și mesajele președintelui Donald Trump au forțat majoritatea țărilor membre NATO să crească cheltuielile militare. Potrivit NATO, 31 dintre cele 32 de state membre vor atinge ținta de 2% din PIB pentru apărare, față de doar șase în 2021.
Îngrijorarea cetățenilor europeni și reacțiile locale
Sondajele Eurobarometru arată că 78% dintre europeni sunt îngrijorați de apărarea și securitatea UE, iar o treime consideră apărarea o prioritate bugetară.
În estul continentului, în Polonia și statele baltice, amenințarea este resimțită concret, iar cetățenii iau măsuri precum construirea de adăposturi.
„Dacă oamenii simt că statul funcționează pentru ei, sunt mai dispuși să facă sacrificii”, a spus Robin Potter, cercetător la Chatham House.
Statele nordice au integrat conceptul de „apărare totală”, cu servicii militare și programe de instruire voluntară, dar transferarea acestui model în țări cu nivel scăzut de încredere publică, precum Regatul Unit, rămâne o provocare, mai arată analiza CNN.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
