.În 2026, Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu un adevăr dur. ”Statele Unite nu o vor proteja de Rusia. Administrația Trump va abandona eforturile de pace din Ucraina, lăsând Rusia liberă să își intensifice ofensiva militară. Europa, fidelă propriilor reflexe, va căuta soluții financiare la o problemă militară pe care banii nu o pot rezolva. Între timp, Ucraina va continua să lupte într-un război pe care UE încă refuză să îl recunoască drept al său”, scrie, pentru Project Syndicate, Mark Blyth, profesor de economie politica internaționala, la Brown University.
2026 va aduce cel mult o pauză pentru Ucraina
Europa, aflată sub presiunea Statelor Unite, a Chinei și a Rusiei. Astfel intră în ceea ce ar putea fi cel mai dificil an al său de după 1945. Iar sistemul politic fragil și imprevizibil al Ucrainei complică și mai mult căutarea unei soluții durabile.
”Pentru că Europa nu poate impune singură o rezolvare, orice schimbare a cursului războiului depinde în continuare de Statele Unite. Acest lucru nu este de bun augur pentru Ucraina. Asta având în vedere ostilitatea administrației Trump față de sprijinul american pentru efortul de război. Singura întrebare rămâne ce îi va oferi Donald Trump președintelui rus Vladimir Putin pentru a opri luptele.
În acest context, este clar că războiul nu se va încheia în 2026. În cel mai bun caz, ar putea exista o pauză temporară. Nu printr-un un acord, ci prin epuizare”, considera Zaki Laidi, profesor de relații internaționale, la Sciences Po.
Inteligența artificială, protagonistul anului 2026
Marea majoritate a comentatorilor Project Syndicate consideră că anul 2026 va fi marcat de un fenomen fără legătură directă cu conflictele militare din Europa și de aiurea. Este revoluția inteligenței artificiale. Fie că este vorba despre creșterea productivității, despre spargerea a ceea ce este văzut ca o bulă a inteligenței artificiale sau despre problemele etice puse de inteligența artificială, 2026 va fi anul noilor tehnologii, a competiției în acest domeniu și al atacurilor cibernetice care implică riscuri tot mai mari.
”Inteligența artificială va continua să se răspândească în sectorul financiar, accelerând perioadele de boom și criză și permițând banilor să se miște cu viteze pe care niciun om nu le poate egala. Acest lucru crește probabilitatea apariției unor tranzacții suprasolicitate și a unor reveniri bruște atunci când condițiile pieței se schimbă”, scrie Simon Johnson, laureat al Nobelului pentru Economie, în 2024. El adaugă că băncile vor fi tot mai vulnerabile la aceste șocuri create de noua tehnologie.
Protecția socială va scădea la nivel global
”Protecția socială va scădea la nivel global, chiar dacă o creștere a productivității generată de inteligența artificială va aduce beneficii doar unui număr restrâns de firme, sectoare și țări. Instituțiile multilaterale vor fi mai necesare ca niciodată, însă politica și procesul decizional economic vor continua să se îndepărteze de cadrele de cooperare internațională”, considera Şebnem Kalemli-Özcan, fost consilier la FMI.
Cel mai puternic semnal de alarmă vine din partea lui Nouriel Roubini, profetul crizei financiare globale din 2008. Avertismentul lui Roubini vizează Europa, periculos de înapoiată din punct de vedere tehnologic, în opinia economistului.
Roubini: înapoierea tehnologică, marea amenințare la adresa Europei
Nu imigrația și nici corectitudinea politică exagerată pentru care este criticată Europa de către administrația Trump sunt cele care riscă să ducă la ”dispariția civilizațională” despre care avertizează Strategia de Securitate a SUA. Roubini spune că adevărata amenințare existențială la adresa Europei este lipsa inovației și a dezvoltării tehnologice. Europa nu își poate găsi un loc la masa celor mari în acest domeniu – China și SUA.
Roubini identifică câțiva factori care au dus la acest periculos decalaj. Lipsa unui sistem dinamic de finanțare a startup-urilor. Supra-reglementarea și birocrația din Europa. Barierele comerciale interne din UE, care duc la creșteri ale prețurilor mult mai mari decât cele generate de vreo politică tarifară a SUA. Atitudinea culturală de a neasumare a riscurilor în afaceri pe care o moștenesc europenii. Lipsa unui sistem european integrat între mediul universitar și complexul militar-industrial, care va reduce eficiența planurilor de refacere economică prin investiții în industria militară.
2026, an de răscruce pentru economia UE
Asta explică de ce PIB-ul SUA a crescut cu 87% între 2008 și 2023. În UE, creșterea a fost de doar 13,5%. În același interval, PIB-ul per capita în UE a scăzut de la 76,5% față de cel din SUA, la 50%. Până și în cel mai sărac stat american – Mississippi – PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare decât în Franța, Italia sau decât media UE, observă Roubini.
„Dacă Europa va permite ca handicapul tehnologic să crească în următoarele decenii, riscă o stagnare prelungită și un declin economic continuu față de SUA și China”, scrie Roubini. ”Europa este la o răscruce. Hemingway scria că falimentul vine „treptat și apoi brusc”. Până acum, declinul tehnologic al Europei a fost lent. Însă, daca nu va reuși să reducă deficiențele structurale, eroziunea lentă de acum se va transforma într-o pierdere ireversibilă a relevantei economice a Europei”.
Cât de democratică va fi apărarea democrației?
Iar o creștere economică aproape de zero alimentează populismul. 2026 poate aduce noi victorii pentru partidele populiste, dar și repetarea scenariului în care partidele tradiționale refuză să formeze coaliții cu extrema dreaptă. Alegerile regionale din Germania pot ajunge să repete acest scenariu.
”Refuzul partidelor de centru-stânga de a guverna alături de forțele de extremă dreapta a atras critici virulente din partea aliaților populiștilor europeni din întreaga lume. Dar oare alegătorii sunt cu adevărat lipsiți de drepturi? Într-un sistem parlamentar, un partid care nu obține o majoritate clară nu are drept automat de a guverna. Lecția recentelor alegeri nu este că „poporul” cere extrema dreaptă la guvernare, ci că majoritatea alegătorilor o respinge”, scrie Jan-Werner Mueller, profesor la Princeton University.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
