Criticii președintelui SUA au pierdut zece ani căutând analogii între el și dictatorii europeni din perioada interbelică. Analogia perfecta nu este una europeană. Este una americană. Și mult mai veche, de la începutul secolului 20.
Asta reiese limpede din noua Strategie Națională de Securitate a SUA, care vorbește despre ”Corolarul Trump” la Doctrina Monroe. Este o trimitere la ”Corolarul Roosevelt”, privind aceeași hegemonie americană în Emisfera Vestică. Trump nu face decât să reafirme acest principiu al dominației americane. Iar războiul tarifar al președintelui Trump amintește tot de cumpăna dintre secolele 19 și 20 și de administrația președintelui William McKinley, sursa inspirației lui Trump, după cum el însuși a spus-o.
SUA și China reeditează rivalitatea anglo-germană de la 1900
Astăzi avem o lume în care SUA impus tarife tot mai mari Chinei, iar China ripostează, mergând până la restricția exportului de minerale rare. În paralel, China se înarmează. Iar Beijingul a încheiat 2025 cu un exercițiu militar de mare amploare în apele Taiwanului. ”In termeni geopolitici și geo-economici SUA de astăzi amintesc de Imperiul Britanic de acum 120 de ani – încă un hegemon, însă tot mai slăbit. Ambițiile chineze de acum amintesc de cele ale disciplinatului Reich german de la început de secol. Ca britanicii de la 1900, SUA au renunțat la industria manufacturieră și s-au orientat spre servicii. Ca și Germania de atunci, China s-a orientat spre industrie”, scrie istoricul Niall Ferguson, într-un eseu publicat de The Free Press.
Europa, beteagă precum Austro-Ungaria începutului de secol 20
”Prinsă la mijloc, Europa de acum este ca Austro-Ungaria habsburgică – împiedicată în birocrație, cu interese disparate, încercând să facă reforme ce trebuiau aplicate demult și care par oricum marginale în comparative cu provocările pe care trebuie să le înfrunte”, scrie Ferguson.
Ca și acum 120 de ani, există puncte fierbinți pe glob. Atunci, în Balcani erau conflicte permanente, pe care Imperiul Otoman le-a pierdut. ”Acum, războaiele recurente sunt în Oriebtul Mijlociu și în fostul teritoriu imperial rus numit acum Ucraina. Ca și acum 120 de ani, marile puteri sunt tentate să intervină în micile războaie regionale, în ciuda riscului că acestea pot deveni astfel conflicte mondiale. Este de notat că Maduro a fost îndepărtat de la putere imediat după ce a primit o importantă delegație chineză la Caracas”.
„În 1906, Germania dorea să joace pe scena politică a lumii un rol mult mai mare și mai dominant decât cel oferit, având în vedere distribuția puterii materiale, observau contemporanii. Înlocuiți Germania cu China și veți avea o imagine despre ce cred congresmenii americani despre China de astăzi. Însă cum privesc chinezii Statele Unite? La fel cum germanii priveau Imperiul Britanic acum 120 de ani: arogant, lacom și excesiv de puternic”, scrie Ferguson.
Aceleași dispute politice în SUA și după 120 de ani
Iar paralele cu acea perioada pot fi făcute și pe alte paliere decât politica externă: restricțiile pentru imigrație, antisemitism, socialism, corupție, vaccinuri, înarmare.
Extremistul de stânga american Nick Fuentes spune că ”Hitler este cool”. ”Nu mai puțin absurd este recenta promisiune a primarului New Yorkului, Zohran Mamdani de a «înlocui rigiditatea individualismului dur cu căldura colectivismului»”, mai scrie Niall Ferguson.
”Asemenea personaje vor fi beneficiarii unei sfere publice dominate de câteva platforme sociale care-și câștigă banii vânzând audiența pentru reclame. Este evidentă lipsa de material nou. Avem de ales între două extreme absurde ale spectrului politic: fascism și socialism. Poate că în 1920 era ceva nou. Astăzi mi se pare plictisitor”, scrie istoricul britanic.
Aceeași lipsă de originalitate și în privința creșterii tarifelor, reducerii imigrației. Sunt exact aceleași politici pe care le impuneau la 1900 populiștii de pe ambele maluri ale Atlanticului. Degeaba însă, pentru că atunci au fost înfrânți electoral de stângiștii care cereau ”pâine ieftină, nu militarism”. Și asta se poate întâmpla și la alegerile din 2026 din SUA. Până la urma, regula este că partidul prezidențial pierde alegerile de la jumătatea celui de-al doilea mandat la Casa Albă.
Noua „electrificare” în SUA, cu beneficiarii și perdanții ei
Nici de partea cealaltă al spectrului politic american lucrurile nu diferă față de 1906, observă Niall Ferguson. În Minnesota, guvernatorul Tim Walz (care a făcut echipă cu Kamala Harris pentru Casa Albă) este acuzat că deturnează fonduri publice pentru sprijinirea unor imigranți la care banii nu ajung vreodată. Se întâmpla și acum 120, în același Partid Democrat.
Tehnologia de acum este cu totul alta față de 1906. Însă este surprinzător cât de puțin schimba asta natura politicii, observă Ferguson. Inteligența artificială va avea rolul electrificării de la începutul secolului 20. Acum suntem la stadiul la care erau înaintașii noștri în 1906, când puteau au lege între mai multe companii când își electrificau locuința. Până la apariția unei adevărate ere a inteligenței artificiale, vom avea de-a face cu impactul predictibil pe termen scurt: creștere economică, inflație, șomaj.
Beneficiarii vor fi cele mai mari companii tech. Perdanții vor fi tinerii cu diplome în IT, drept, finanțe – oameni pentru care nu vor mai exista poziții entry level în companii. Iar lor le va fi mult mai greu să se organizeze și să-și ceară drepturile decât muncitorilor de la 1906.
Capcana inteligenței artificiale și a social media
Până la urmă inteligența artificială este un sistem care reprocesează cunoștințele existente. Înghite toate informațiile puse în formă digitală și le regurgitează ca răspunsuri determinate probabilistic la întrebările noastre. Poate că ironia supremă a timpurilor noastre va fi aceea că adoptarea rapidă a inteligenței artificiale va prinde politica într-o buclă fatală fără ieșire: singura alegere pe plan intern va fi între Fuentes și Mamdani; iar singura întrebare în politica externă nu va fi dacă, ci când va izbucni al treilea război mondial”.
”Nu mă aștept ca cursa înarmării din Indo-Pacific să ducă la un război între SUA și China în 2026. Dar și în 1906, relativ putini oameni puteau concepe că în opt ani se va ajunge la marea conflagrație”, scrie profesorul de la Universitatea Harvard.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
