Pe 11 ianuarie, președintele Donald Trump a promis că-i va susține pe iranienii care protestează împotriva regimului. ”Iranul tânjește după libertate, poate mai mult ca niciodată. Statele Unite sunt gata să ajute!!!”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Rămâne însă neclar cum vor ajuta SUA. The New York Times citează oficiali americani care spun că președintele a fost informat despre opțiunile militare ale Statelor Unite în Iran și că ia în calcul un atac asupra Republicii Islamice, pentru că regimul înăbușă violent protestele.
Trump amenință Iranul
Săptămâna trecută, Trump a avertizat regimul de la Teheran. ”Le-am spus că, dacă ucid oameni, îi vom pedepsi dur”, a spus Trump. Și The Wall Street Journal relatează că oficialii SUA au avut discuții despre un posibil atac asupra Iranului. Asta dacă va fi nevoie să concretizeze avertismentele președintelui Trump. Pe de altă parte, The New York Times arată că nu există vreun semn că s-ar pregăti un atac american asupra Iranului. Nu au fost desfășurați militari sau echipamente pentru asta. Iar discuțiile sunt doar la un nivel incipient al planificării.
Apoi spune că Iranul vrea să negocieze
Pe 12 ianuarie, președintele Trump nu mai vorbește despre un posibil atac, ci anunță ca Iranul a cerut negocieri cu Statele Unite. Conducerea de la Teheran l-a contactat pe Trump sâmbătă. ”Iranul vrea să negocieze. M-au sunat, vor sa negocieze. S-au săturat să fie bătuți de SUA”, a spus Trump. S-a referit la atacurile israeliene asupra facilităților nucleare iraniene, atacuri la care au participat și SUA.
Mai puțin amenințătoare pentru regimul ayatollahilor sunt și declarațiile lui Donald Trump despre prințul moștenitor al Iranului, creditat de presa internațională cu o influență asupra iranienilor pe care nu puțini analiști spun că Reza Pahlavi nu o are. Președintele Trump a spus că nu ar fi „adecvat” să îl întâlnească pe Reza Pahlavi. Se pare ca Trump spune că încă nu este pregătit să se angajeze pe deplin în schimbarea regimului, dar nici nu va aștepta mult ca Teheranul să acționeze. Trump a mai sugerat că victimele din Iran s-au produs din cauza unei ”îmbulzeli”.
De ce își schimbă poziția rivalii progresiști ai lui Trump?
Piruetele lui Donald Trump au fost însoțite de o schimbare a retoricii aripii progresiste a Partidului Democrat cu privire la Israel. Reprezentanta Alexandria Ocasio-Cortez, până de curând o susținătoare a protestelor împotriva operațiunilor israeliene în Fâșia Gaza, a criticat pe platforma X atitudinile provocatoare față de comunitatea evreiască, spunând că a scanda sloganuri Hamas în cartiere majoritar evreiești este o formă de antisemitism.
Poziția administrației Trump față de Iran are mult a face cu politica internă americană. Lupta se duce mai puțin în birourile Departamentului de Stat, ale CIA sau Pentagonului. Se duce mai mult în culisele Partidului Republican, în special ale mișcării MAGA. Miza sunt alegerile pentru Camera Reprezentanților și Senat din această toamna, precum și poziționarea pentru alegerile prezidențiale și America post-Trump. Relevantă este o postare a vicepreședintelui JD Vance, la jumătatea lunii decembrie 2025: ”Aș spune că este o diferență între a nu-ți place Israelul (sau a nu fi de acord cu o anume politică israeliană) și antisemitism”.
Cum sa câștigi lobbyul evreiesc și să nu pierzi baza electorală MAGA?
Este un semnal că administrația Trump încearcă să nu se distanțeze de baza electorală MAGA, în vreme ce susține acțiunile radicale ale guvernului Netanyahu – războaiele premierului israelian nu numai în Gaza, ci și în Siria, Liban, Iran. Ororile războiului din Gaza nu au impresionat doar tabăra progresiștilor din SUA, ci și pe adepții MAGA și ai lui Charlie Kirk, asasinat în 2025. Pierderea unei părți din acest electoral poate fi fatală pentru Trump și JD Vance, potențialul său succesor. Pe ei s-a bazat victoria din 2024.
Pe de altă parte, aripa MAGA a partidului republican trebuie să-i trateze cu atenție pe premierul Netanyahu și lobby-ul evreiesc din SUA, de acest lucru depinzând o parte din traseul donațiilor pentru viitoarele prezidențiale. În acest context, poziționarea surprinzător pro-israeliană a unora dintre liderii Partidului Democrat pune presiune pe oamenii lui Donald Trump.
O variantă pentru ca administrația Trump să rămână cu toți sacii în căruța (și cu donațiile pentru campanie, și cu electoratul MAGA intact) este încercarea de a-l scoate pe Benjamin Netnahu nu învingător în fața Iranului, ci basma curată în procesele în justiția din Israel. Netanyahu nu are de înfruntat doar acuzații de corupție (în nu mai puțin de trei dosare), ci și acuzații (până acum la nivel politic) de trădare prin înconjurarea cu personaje implicate în scandalul Qatargate.
Scandalul Qatargate, ediția israeliană
Trei dintre oamenii din echipa lui Netanyahu au fost pe statele de plată ale Qatarului. Unul dintre aceștia a trecut la contraofensiva și l-a denunțat pe șeful de cabinet al premierului pentru transmiterea de informații clasificate privind Hamas. Bogatul emirat Qatar are politică relativă independentă în Consiliul de Cooperare al Golfului (organizația umbrelă a monarhiilor salafiste din Golf, dominată de Arabia Saudită). Qatarul a tolerat islamul politic – Frații Musulmani – spaima monarhilor din Golf. Qatarul este statul Al Jazeera, o instituție media extrem de eficientă în modelarea percepțiilor în regiune. A fost supus unei adevărate blocade de către Riyadh, între 2017 și 2021. În Israel, ceea ce contează este dacă Netanyahu a știut că oamenii săi au fost plătiți de șeicii din Qatar. Sau de ce nu a știut? Și pentru ce au fost plătiți? Fostul premier israelian Naftali Bennett a lansat deja acuzații de trădare.
Procesele lui Netanyahu și un posibil război cu Iranul
În acest context, este mult mai avantajos pentru președintele Donald Trump să continue presiunile asupra omologului israelian Yitzhak Herzog pentru a-i cere încetarea urmăririi în justiție a lui Netanyahu. Asta în loc să pornească o acțiune militară împotriva Iranului la solicitarea celui din urmă. Dacă vizita de revelion a lui Benjamin Netanyahu la Mar-a-Lago a urmărit obiective de politică internă în Israel (grațiere astfel o șansă în plus la alegerile din acest an), atunci echipa Trump-Vance poate răsufla ușurată. Dacă obiectivele lui Netanyahu sunt amânarea sine die a aplicării fazei a doua a planului pentru Gaza (încă nenegociată și refuzată de Hamas, care nu dorește dezarmarea) și o schimbare de regim în Iran – cealaltă variantă de câșsigare a alegerilor din Israel – atunci deciziile sunt foarte complicate pentru Casa Albă.
Șah la Donald Trump
Capturarea președintelui Venezuelei a arătat că Donald Trump este în favoarea unor operațiuni decisive, rapide și necostisitoare. La Caracas, SUA nu au schimbat regimul, ci au făcut o rocadă la vârf. Nu au riscat o intervenție costisitoare în bani și sânge. Prin întărirea represiunii pe străzile Iranului, ayatollahul Ali Khamenei îi transmite președintelui SUA că o încercare de schimbare de regim va costa mult – bani, sânge și voturi la alegerile din SUA. Iranul este un front al unui război politic mare la Washington. Democrația și libertatea iranienilor contează mai puțin in SUA. Partidul Democrat încearcă să-l împingă pe Trump într-un conflict cu Iranul care să-l coste voturi în acest an. Premierul Netanyahu dorește un conflict cu Iranul care să-i aducă voturi la alegerile din acest an și să-l vadă pe fiul șahului din nou la Teheran. Iar administrația Trump încearcă să iasă din acest șah.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
