Vești bune pentru țara noastră, primite de la Comisia Europeană care a aprobat planul național de investiții în apărare al României și a propus acordarea unor împrumuturi de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE (Security Action for Europe)!
Evident că o întrebare legitimă este de ce consider că sunt vești bune faptul că România vrea să se împrumute ca “să cumpere arme”, în timp ce pensiile și salariile românilor sunt înghețate, iar taxele și prețurile au crescut (cum ar putea comenta critic unii demagogi)!
În primul rând pentru că acești bani atrași de România pot contribui la crearea de locuri de muncă, la plata unor impozite (de către companiile care le vor accesa) către bugetul de stat, aspect de natură să reducă presiunea colectării de taxe mai mari de la cetățean.
În al doilea rând pentru că reprezintă o sursă de finanțare pentru construirea de autostrăzi și drumuri, alta decât bugetul de stat, în momentul în care fondurile atrase prin PNRR în acest scop nu vor mai fi accesibile în 2026.
În al III-lea rând, este un instrument de atingere a unor deziderate de politică externă și de import de tehnologie performantă.
Și da, putem face acele achiziții necesare pentru înzestrarea Armatei române, fără a pune presiune pe bugetul național!
În continuare, câteva argumente obligatorii pentru a susține cele afirmate!
Mai întâi, câteva cuvinte despre ce prevede programul SAFE: împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse (un procent la jumătate din cel cu care România se împrumută pe piețele externe), destinate consolidării capacităților militare și achiziției de echipamente moderne de apărare, dar și pentru proiecte de autostrăzi, precum porțiuni din A8 și A7 (peste 200 de kilometri).
Mai precis, SAFE este un instrument financiar garantat din fondurile comunitare, parte a programului ReArm Europe 2030, care constă în împrumuturi pe termen lung, cu dobândă de maximum 3%, cu perioadă de grație de zece ani. Mai exact, fondurile vor fi atrase și cheltuite până la finalul lui 2030, dar vor fi rambursate de România abia începând cu 2035, în interval de 30 de ani.
Concret, România poate primi până la 11 miliarde de euro pentru proiecte de apărare și peste 5 miliarde de euro pentru infrastructură de transport.
De ce este bine?
Să începem cu drumurile și autostrăzile care vor fi finanțate prin SAFE, oferind comparativ date statistice cu privire la modul în care au fost folosite fondurile PNRR în acest scop! Între 2022 și 2025, România a reușit să dea în circulație circa 300 de kilometri de autostradă și drumuri expres, prin implementarea PNRR (care însă urmează să se încheie în anul 2026), program de finanțare prin care România a atras aproximativ 14 miliarde de euro din PNRR. Desigur, se putea mai bine, dat fiind că mai puțin de 50% din suma totală cheltuită a provenit din programul PNRR! Dar totuși, să faci jumătate din cei 300 de kilometri de autostradă cu bani care nu provin de la bugetul național este un câștig pentru dezvoltarea României și pentru confortul în trafic al românilor, fără a te gândi că poate nu ar fi existat posibilitatea finanțării di bugetul național.
Cu privire la locuri de muncă create, se discută de mult timp de faptul că industria românească de apărare este o gaură neagră pentru bugetul de stat și că au fost pierdute multe locuri de muncă în acest sector, în ultimii 36 de ani! SAFE impune statele membre UE ca producția de armament să se facă în statele membre, iar costul componentelor originare din afara Uniunii Europene, statelor SEE EFTA (Norvegia, Islanda și Liechtenstein) și Ucrainei să nu depășească 35% din costul estimat al componentelor produsului finit. Deci, ține doar de România să profite de această finanțare pentru a crea locuri de muncă, a face import de tehnologie de vârf în acest domeniu și pentru a-și face competitivă industria de apărare.
O primă veste bună în acest sens este faptul că România are în vedere un parteneriat cu Ucraina pentru fabricarea de drone cu ajutorul fondurilor din SAFE, adică tehnologie de vârf, testată în luptă de ucraineni și care poate reduce semnificativ costurile de monitorizare și interceptare a intrării neautorizate de drone rusești în România (lupta se va da dronă contra dronă, nu F16 contra dronă)!
Cu privire la folosirea fondurilor SAFE pentru atingerea unor obiective de politică externă, aceasta s-ar putea realiza pe componenta economică a parteneriatul strategic cu SUA, componentă considerată de Nicușor Dan ca fiind o „mare miză”: „lucrul cel mai important în relația viitoare dintre România și Statele Unite este o prezență economică mult, mult sporită a companiilor americane în România”. Deși doar 35% din fondurile provenite din SAFE ar putea fi alocate în acest sens, suma poate fi atractivă pentru investiţii comune româno-americane.
Concluzionând, România a primit ceea ce se numește o injecție financiară de la Uniunea Europeană care poate fi considerată o gură de oxigen pentru bugetul național și pentru economie! Depinde doar de guvernul României dacă va profita de această gură de oxigen, cel puțin în proporția în care a profitat de fondurile din PNRR, pentru a se dezvolta și pentru a reduce presiunea fiscală de pe umerii românilor!
