Rusia se folosește de cetățeni străini pentru operațiuni de sabotaj în Europa. Îi recrutează pe internet. Moscova folosește mercenari pentru a-i antrena în ”găuri negre” din Europa – în Serbia, în Bosnia și Herțegovina. Totul este condus discrete de GRU, mai cu seamă după ce fosta companie militară privată Wagner a trecut oficial în subordinea Ministerului Apărării de la Moscova.
Rusia și oamenii ei ”dispensabili” din Europa
Financial Times și Die Zeit pornesc pe o pistă deschisă de investigațiile jurnalistice din Republica Moldova, înaintea alegerilor din 2025. ”După ce armata rusă a atacat Ucraina, serviciile secrete ruse au lansat un al doilea război, unul secret. Scopul este destabilizarea vecinilor Ucrainei. Este un război purtat de GRU, iar cea mai importantă armă a sunt trupele de mercenari Wagner”, scrie Die Zeit, care arată că GRU conduce tabere de instrucție în Serbia.
Țintele sunt cetățeni UE, britanici, moldoveni cu o situație materială vulnerabilă, dezamăgiți de statutul lor social, în căutare de recunoaștere socială. Pentru GRU, sunt ”agenți dispensabili”. Ca și recrutarea, plata se face discret, în general în criptomonede.
Sabotajele GRU în Europa
La început, recrutorii oferă sarcini mici: inițial trebuie doar să faci câteva fotografii ale unei anumite clădiri. Apoi urmează să scrii lozinci pe pereții caselor, să lipești autocolante sau să dai foc unui panou electric. Plata se face pentru fiecare misiune, scrie Die Zeit. Autorii primesc banii după ce trimit recrutorilor o fotografie actuală a acțiunii, împreună cu coordonatele geografice. Pentru un graffiti se plătesc între cinci și zece euro, iar pentru incendieri pot fi câteva sute sau chiar câteva mii de euro. Sunt furnizate și șabloane pentru graffiti, precum și instrucțiuni pentru fabricarea de cocktailuri Molotov.
Cel mai grav caz de până acum: în colete au fost ascunse bombe incendiare, aparent destinate să provoace prăbușirea unor avioane cargo. Una dintre bombe a explodat într-un centru de marfă DHL din Leipzig. A fost un caz similar dejucat în România de SRI, in cooperare cu serviciul secret din Polonia, implicând dispozitive incendiare ascunse în colete. Apoi, din echipajele petrolierelor din flota din umbră a Rusiei fac parte și câțiva cetățeni ruși. Din relatările piloților danezi care au urcat la bordul acestor nave, acești ”tehnicieni” ruși au o autoritate mai mare decât cea a căpitanilor navelor. Se presupune că ai au lansat dronele care au perturbat traficul aerian în Europa de Vest.
Acuzația de asociere cu Rusia devine armă politică
La fiecare ”misiune” îndeplinită de acești ”agenți dispensabili”, Rusia marchează câte un punct la capitolele vizibilitate, supremație ideologica și teamă indusă în societățile vestice. Sunt cazuri care arată ca Moscova poate recruta cetățeni occidentali, că autoritățile europene acționează ineficient și haotic. Sunt cazuri care sporesc costul susținerii Ucrainei.
Există și o altă față a acestor operațiuni ale GRU. Majoritatea sunt greu de atribuit. De aceea, este tot mai simplu ca disfuncționalitățile sau criticile aduse statului să fie puse pe seama imixtiunilor Rusiei. În 2023, The Times a publicat un articol despre neregulile financiare înregistrate la un ONG laburist important, care a susținut alegerea actualului premier britanic Keir Starmer. ONG-ul Labour Together a plătit o investigație privată pentru a afla detalii despre viața privată a jurnaliștilor The Times și despre sursele lor. S-a ajuns ca ziarul să fie acuzat, fără probe, că obține informații din surse apropiate Rusiei și că face jocul Kremlinului. Pentru că războiul hibrid al Rusiei este considerat ubicuu asocierea cu Rusia lui Putin nu necesită multe probe. De aceea, campaniile de defăimare și decredibilizare se poartă ușor și sunt eficiente, iar stampila pusă astfel se șterge greu.
De ce nu se opune Rusia aderării Ucrainei la UE?
O a treia față operațiunilor GRU în Europa ține de procesul de aderare a Ucrainei la UE. Președintele Volodimir Zelenski a început să ceară termene clare pentru aderare, insistând pe anul 2027, chiar dacă Ucraina a început negocierile abia în vara anului 2024. Președintele Zelenski subliniază că Rusia va face totul să împiedice aderarea Ucrainei, în special prin ”cai troieni” precum Ungaria lui Viktor Orban sau Slovacia lui Robert Fico. Însă, la masa negocierilor și în declarațiile publice, aderarea la UE este obiectivul ucrainean căruia Moscova i se opune cel mai puțin, chiar deloc. De ce? ”Poate pentru libertatea de mișcare a bunurilor și cetățenilor va ușura tranzitul sabotorilor ucraineni și a echipamentelor”, scrie UnHerd.
Guvernul de la Kiev a prezentat nu o dată cum a reușit să recruteze cetățeni ruși pentru a lupta împotriva Rusiei. Însă același lucru poate fi făcut și de recrutorii ruși care vizează cetățeni ucraineni. Vulnerabilitatea materială îi împinge pe cetățenii vest-europeni către câștigurile ilicite oferite de GRU. Percepția că aliații europeni nu au susținut suficient Ucraina, nu au acționat suficient pentru a limita cedările teritoriale printr-un posibil acord de pace poate împinge elementele radicale din diaspora ucraineană la acte de sabotaj în Europa.
Zelenski avertizează: ucrainenii nu iartă
Publicul ucrainean nu ar accepta ca Kievul să cedeze pur și simplu regiunile Donbas ale țării către Rusia într-un acord de pace, a declarat, pe 17 februarie, președintele Volodimir Zelenski, avertizându-i pe emisarii americani să nu insiste în mod repetat asupra unei versiuni de pace pe care victimele războiului ar percepe-o drept o „poveste nereușită”. „Din punct de vedere emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru. Niciodată. Nu mă vor ierta pe mine, nu vor ierta [Statele Unite]”, a spus Zelenski, în timp ce negociatori americani, ruși și ucraineni se întâlneau la Geneva. „Aceasta este o parte a țării noastre, toți acești cetățeni, drapelul, pământul.”
Extinderea UE, între extinderea securității și risc de securitate
Aderarea a UE statelor foste socialiste central si est-europene a dus a cel mai mare exod de populație pe timp de pace din istoria Europei. Este puțin probabil ca în cazul Ucrainei să nu avem de-a face cu același fenomen. Mai cu seamă că războiul a dat startul – circa 6 milioane de ucraineni s-au refugiat în UE, începând din 2022. Aderarea la UE poate încuraja fenomenul. Ucraine vor căuta nu doar o viață mai bună, ci și să fugă de mobilizarea pentru un potențial nou război cu Rusia. Rata revenirii ucrainenilor în țară era estimata de sondaje la 80% în primul an al conflictului. A scăzut apoi la 50%. Sociologii optimiști o situează acum la doar 30%. Iar un studiu Ifop arată că revenirea depinde mult de cedările teritoriale. Puțini ucraineni vor să se întoarcă în Ucraina ciuntită.
Într-un interviu pentru The Economist, președintele Zelenski a avertizat că, dacă Occidentul ar reduce ajutorul pentru Ucraina, este „imposibil de prezis” cum ar reacționa milioanele de refugiați ucraineni din țările europene dacă și-ar vedea țara lăsată fără sprijin. Dar ucrainenii simpli refugiați în Europa nu vor fi vectorul principal al unei posibile discordii. Aderarea la UE va oferi Ucrainei multe mandate în Parlamentul European. Este instituția UE care a fost în ultima vreme în centrul mai multor scandaluri de corupție. ”Este o oportunitate pentru influența Kremlinului, fie prin sprijinirea unor candidați cu simpatii pro-Moscova ascunse, fie prin coruperea altora în schimbul unor informații. Rezultatul ar putea fi încetinirea și mai accentuată a mecanismului politic greoi al Bruxellesului sau promovarea obiectivelor politice ale Rusiei din interior”, mai scrie UnHerd.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
