Săptămâna aceasta, s-au împlinit patru ani de la invazia militară a Rusiei în Ucraina! Un eveniment care a zguduit lumea, dar mai ales continentul european care părea că a intrat într-o perioadă contemplativă cu privire la ce înseamnă zgomotul armelor!
La acest moment, pare că SUA nu mai este la fel de angajată în gestionarea conflictului din Ucraina, comparativ cu debutul acestuia, insistând doar pe negocierile de pace, abordarea părând a fi, pe alocuri, de tipul “nu contează cine a început, hai să rezolvăm într-un fel”, fără ca presiunea să fie pusă pe Putin sau nici măcar egal distribuită pe Rusia și Ucraina pentru a face compromisuri!
Nu același lucru putem spune despre Europa care s-a trezit din reverie și a înțeles pericolul reprezentat de bocancii soldaților lui Putin mărșăluind prin Ucraina spre o potențială destinație…statele europene!
Ca atare, statele europene au înțeles că trebuie să acționeze în acest sens, mai ales că Trump a dat de înțeles că nu mai vrea să aloce prea multe resurse pentru apărarea convențională a Europei!
Rezultatul este preluarea de către Uniunea Europeană, în solidar cu NATO și susținută de eforturi individuale ale statelor membre, a sprijinului financiar și logistic pentru susținerea efortului de război al Ucrainei! Nu numai că Europa a înțeles că nu trebuie să precupețească niciun efort pentru ca Putin “să-și rupă dinții în Ucraina”, acest deziderat reprezentând o garanție de securitate implicită pentru restul continentului european, dar atât Comisia Europeană (mai puțin „fidelii” lui Putin precum Ungaria și Slovacia) cât și statele membre au început să dezvolte programe de apărare care să descurajeze orice idee rusească de a pătrunde pe teritoriul european!
Așa a apărut programul EU Readiness Roadmap 2030/ReArm Europe pentru a pregăti statele membre pentru un posibil război cu Rusia până la sfârșitul deceniului!
Care este punctul de pornire pentru descurajarea Rusiei? În prezent, Rusia provoacă statele europene, pentru a vedea capacitatea de reacție și ripostă, mai ales prin violarea spațiului aerian cu drone!
Ca atare, NATO a lansat operațiunea „Eastern Sentry” pentru a consolida capacitățile NATO de a intercepta dronele rusești care încălcă spațiul aerian al statelor membre. În sinergie cu operațiunea NATO, Uniunea Europeană a demarat proiectele „European Drone Wall” și “Eastern Flank Watch”! Inițial, aceste proiecte au divizat statele UE: state precum Polonia, statele baltice și Finlanda au considerat operaționalizarea acestor proiecte ca fiind o necesitate urgentă, în timp ce țări mai îndepărtate de granițele Rusiei, inclusiv Franța, Germania, Italia și Grecia, au pus la îndoială costul, fezabilitatea tehnică și riscul ca Bruxelles-ul să se suprapună peste prerogativele de apărare națională.
Dată fiind reticența unor state membre UE, în luna decembrie 2025, opt state membre ale UE (printre care și România) s-au întâlnit la Helsinki pentru a sublinia importanța prioritizării apărării frontierei estice a Uniunii, în special prin proiecte din cadrul inițiativei “Eastern Flank Watch”, inclusiv capacități de apărare cu drone.
În acest sens, participanții au cerut oficial, dat fiind faptul că doar două zile mai târziu, urma să aibă loc ședința Consiliului European, ca Uniunea Europeană să accelereze viitoarele inițiative de combatere a dronelor și de apărare a frontierelor, pe fondul opoziției unor state membre față de proiecte.
Însă, la ședința Consiliului European (care a avut loc în 18 decembrie 2025) nu s-a discutat, la modul concret, despre calendarul finanțării și implementării celor două proiecte amintite, șefii de state și guverne din UE fiind de acord doar să menționeze, în concluziile oficiale, că salută organizarea summitul-ui statelor UE de pe flancul estic, care a avut loc la Helsinki.
Dat fiind un potențial blocaj instituțional în finanțarea acestor proiecte, luna aceasta am văzut modul în care o Uniune Europeană „cu două viteze” începe să funcționeze!
Mai precis, în 11 februarie 2026, Comisia Europeană a prezentat un plan de combatere a amenințărilor reprezentate de drone care pregătește terenul pentru dezvoltarea unei piețe europene competitive a dronelor, care să deblocheze potențialul de inovare, creștere economică și creare de locuri de muncă.
Oficialii europeni vorbesc despre crearea unui “Centru de Excelență al UE pentru Combaterea Dronelor” și dezvoltarea unui sistem de certificare pentru sistemele de combatere a dronelor. În plus, Comisia Europeană intenționează să lanseze un „Forum al Industriei Dronelor”, pentru a încuraja dialogul cu actorii industriali, în vederea creșterii producției.
Însă, la acest moment, Comisia Europeană doar a îndemnat „țările interesate” să „își unească forțele în achizițiile publice și implementarea sistemelor de combatere a dronelor”, îndemnul fiind în deplină consonanță cu „Defence Readiness Roadmap 2030”, care anunța un „zid al dronelor” pentru supravegherea flancului estic, care să se întindă de la Marea Baltică până la Marea Neagră și care să fie operațional până în 2027.
Ca atare, „țări interesate” (Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, s-au reunit la Cracovia, în cadrul unui “Grup European al celor Cinci Miniștri ai Apărării”, anunțând inițiativa „Low-Cost Effectors and Autonomous Platforms” (LEAP), care vizează demararea unui proiect comun pentru producția de drone autonome și sisteme de atac aferente, în următoarele 12 luni.
Bănuiesc deja că lipsa României din rândul „țărilor interesate” v-a sărit în ochi! Cu toate că înalți oficiali români (Președinte și Ministru Apărării Naționale) ne anunțau că România va construi o fabrică de drone, în colaborare cu Ucraina și cu finanțare prin programul SAFE!
Și dacă vom face o astfel de fabrică de drone și am participat și la summit-ul de la Helsinki menționat mai sus de ce oare ne aflăm într-un moment în care România nu a fost luată calcul? Sau semnalul României a fost că nu dorește să facă parte din acest grup? Cei mai cârcotași ar putea să se întrebe de ce Polonia a fost invitată, dar și să argumenteze că nici statele baltice nu apar în formatul de „Grup European al celor Cinci Miniștri ai Apărării”!
Un răspuns ar putea fi că, spre deosebire de România, Estonia, Letonia și Lituania dezvoltă în comun “Baltic Defence Line”, o structură fortificată de-a lungul granițelor lor cu Rusia și Belarus, menită să întârzie și să perturbe incursiunile rusești. La rândul său, Polonia construiește „Eastern Shield”, un proiect de infrastructură de apărare de-a lungul granițelor sale cu Belarus și Rusia, menit să consolideze securitatea NATO și UE prin supraveghere, infrastructură de mobilitate și bariere fizice. Mai mult, statele baltice și Polonia își propun să-și coordoneze aceste eforturi pentru a asigura finanțare UE ca să achiziționeze în comun echipamente în cadrul SAFE, îmbunătățind astfel eficiența, prin interoperabilitatea sistemelor naționale. Deci, Polonia acționează ca un facilitator pentru statele baltice în includerea acestora în inițiativa LEAP!
Ce ar trebui să se întâmple ca România să facă parte din acest sistem integrat de apărare împotriva dronelor? Poate să facă obiectul unui anunț precum cel făcut de Zelensky, chiar săptămâna aceasta, cu privire la faptul că patru companii ucrainene au semnat acorduri de parteneriat cu companii din Danemarca, Finlanda și Letonia pentru demararea producției de drone, în cadrul inițiativelor de producție comună „Build with Ukraine”? Sau obiectul unui anunț similar, care a fost făcut, tot săptămâna aceasta, de Valerii Zaluzhnyi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, cu privire la faptul că o primă fabrică de ucraineană de drone și-a început activitatea în această țară?
La acest moment, nu putem decât să sperăm că oficialii români nu vor irosi timpul pentru ca acea fabrică de drone, anunțată a fi făcută în România cu tehnologie ucraineană și bani împrumutați prin programul SAFE, să ne facă indispensabili din „zidul dronelor” pentru supravegherea flancului estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, care se dorește a fi operațional până în 2027! În caz contrar, probabil că ne vom uita cum dronele rusești vor fi distruse când vor încerca să survoleze spațiul aerian al statelor baltice sau al Poloniei, iar noi vom primi mesaje RoAlert despre drone prăbușite în Tulcea sau Vrancea!
