„Această zonă este foarte sălbatică. Când vin aici la munte îmi încarc bateria, îmi încarc sufletul. Mă simt liber, ca vântul”, spune Samir Teslovan, ghid și fotograf al faunei sălbatice din zonă.
Dincolo de pădurea de molizi, brazi, fagi și pini se deschide o priveliște amplă asupra văilor și crestelor Carpaților Orientali. În zilele senine, peisajul se întinde pe zeci și chiar sute de kilometri, până spre granițele României.
O regiune puțin cunoscută de turiștii străini
Județul Harghita rămâne una dintre zonele mai puțin explorate ale Transilvaniei de către turiștii străini. Cea mai mare parte a vizitatorilor sunt români, deși regiunea oferă o combinație rară de natură sălbatică, patrimoniu cultural și activități în aer liber.
Pentru familiile care aleg o vacanță cu mașina, zona poate fi o alternativă mai liniștită la destinațiile montane aglomerate din Alpi sau Dolomiți. Satele, pensiunile și cabanele sunt răspândite printre păduri și văi, iar drumurile duc către lacuri, rezervații naturale și trasee montane.
Influența secuiască este vizibilă pretutindeni. Majoritatea locuitorilor din județ au origini maghiare, iar tradițiile locale se regăsesc în gastronomie, arhitectură și meșteșuguri. Gulașul, kürtőskalács și porțile tradiționale din lemn, decorate cu motive sculptate, fac parte din identitatea culturală a regiunii.
Lacul Sfânta Ana și întâlnirea cu urșii
Prima oprire este în apropiere de Sâncrăieni, într-o zonă dominată de munții Harghita. Cazarea într-o cabană din lemn oferă acces rapid la peisajele naturale din împrejurimi, dar și la un stil de viață rural care pare desprins dintr-o altă epocă.
Unul dintre punctele importante ale călătoriei este Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic din România. În apropiere se află turbăria Mohoș, o zonă cu vegetație specifică și peisaje care amintesc de perioadele glaciare.
Lacul poate fi explorat și cu barca, în timp ce pădurile care îl înconjoară oferă numeroase trasee pentru drumeții.
Însă fauna sălbatică este una dintre principalele atracții ale regiunii. Harghita se numără printre zonele din Europa cu o densitate ridicată a urșilor.
În cadrul unei vizite la un observator pentru animale sălbatice, pot fi văzuți urși atrași de hrana amplasată în apropiere. Cea mai spectaculoasă întâlnire poate avea loc însă în afara oricărui observator: pe drumul către Lacul Sfânta Ana, o mamă și puiul ei au fost observați la marginea pădurii.
Cheile Bicazului și Lacul Roșu
Călătoria continuă spre nord, către Lacul Roșu, unde peisajul se schimbă radical. Masivul Suhardul Mic domină zona, iar Lacul Roșu este înconjurat de versanți împăduriți și formațiuni stâncoase.
Traseul duce spre Cheile Bicazului, una dintre cele mai spectaculoase zone montane din România. Pereții de calcar se ridică deasupra șoselei, iar Piatra Altarului, cu crucea metalică din vârf, este unul dintre reperele impresionante ale traseului.
Pe drum, o oprire la Castelul Lázár oferă o incursiune în istoria medievală a regiunii, înainte ca drumul să continue către Toplița, în nordul județului.
O seară în Munții Gurghiu
O experiență uimitoare vine după o călătorie pe un drum forestier și o drumeție prin Munții Gurghiu. Lumina apusului pătrunde printre copaci, iar ghizii indică urmele lăsate de animalele sălbatice. La capătul traseului, un foc de tabără este pregătit într-un loc izolat.
Pe lângă păstrăvul pregătit la foc din lemne, masa include brânză de oaie, cârnați de miel și palincă.
„Bunicul și străbunicul meu au trăit aici. Ascult liniștea și sunetele pădurii, păsările și animalele sălbatice”, povestește Samir.
Pentru cei care vor o experiență autentică în natură, astfel de momente sunt mai importante decât obiectivele turistice clasice.
Citește și Descoperire neașteptată în Carpați: Au fost găsite primele unelte din os folosite de neanderthalien
De la machete de castele, la trasee montane
Pe traseul de întoarcere, turiștii pot face o oprire la Parcul Transilvania, unde sunt expuse machete ale unor castele, palate și biserici din regiune.
În apropiere se află și un parc dedicat insectelor, cu reprezentări de mari dimensiuni ale unor furnici, fluturi și alte viețuitoare. Pentru familiile cu copii, aceste atracții completează oferta de activități în aer liber.
O altă provocare este ascensiunea pe masivul Harghita Mădăraș, care atinge 1.801 metri și este cel mai înalt vârf al Munților Harghita.
Vremea schimbătoare poate transforma rapid ziua. Tunetele și ploaia pot învălui creasta în nori, iar monumentele și crucile de pe vârf capătă, în aceste condiții, o atmosferă aparte.
Caiac pe lacul Zetea
Natura poate fi explorată și de pe apă. La lacul Zetea, turiștii pot închiria caiace și pot vâsli printre pădurile care înconjoară lacul.
„Este într-adevăr o experiență frumoasă să fii pe apă. Uneori, urșii vin să bea apă pe țărm”, spune Előd Tímár, coproprietar al unui operator local de caiac.
Pe măsură ce caiacul înaintează spre o peninsulă împădurită, zgomotul civilizației dispare. Rămân doar apa, pădurea și munții.
O altă față a Transilvaniei
Transilvania nu înseamnă doar castele medievale, legende despre vampiri și trasee turistice consacrate. În Harghita, experiența este definită mai degrabă de natură, liniște și contactul direct cu peisajul montan.
Munții Gurghiu, Lacul Sfânta Ana, Lacul Roșu, Cheile Bicazului și lacul Zetea oferă suficiente motive pentru o călătorie de mai multe zile, iar fauna sălbatică adaugă un element de aventură.
Pentru familiile care vor să descopere o parte mai puțin cunoscută a României, județul Harghita poate fi o alternativă la destinațiile turistice aglomerate. Aici, aventura nu se rezumă la obiective de bifat pe hartă, ci la drumuri prin pădure, seri în jurul focului de tabără, lacuri de munte și sentimentul, tot mai rar în Europa, că ai ajuns într-un loc cu adevărat sălbatic, relatează theguardian.com.
