Turiștii care ajung în fiecare an în România cu celebrul tren Orient Express opresc o zi la Sinaia, pentru a vizita Castelul Peleș. Atunci când trenul ajungea în Gara Sinaia luni sau marți, muzeul se deschidea pentru acești vizitatori, în baza unui contract semnat de organizatorii Orient Expres la începutul fiecărui an, atât cu muzeul, cât și cu Ministerul Culturii.
Incidentele din 2024 – când mai multe grupuri de vizitatori au cerut același regim special pe care îl au cei care contractează vizitele în afara programului de lucru al angajaților muzeului și au acuzat instituțiile statului român de discriminare – au dus la o decizie de anulare a acestei posibilități, inițiativa fiind chiar a Ministerului Culturii, în vara anului trecut, dar contractele semnate în luna ianuarie 2025 au fost respectate, astfel încât grupurile care au ajuns luni sau marți au fost primite în vizită, pentru ultima oară. Anul acesta, organizatorul Orient Expres nu a mai cerut semnarea contractului, în luna ianuarie, dar următoarea vizită va avea loc într-o zi de luni, când muzeul va fi închis. Directorul Muzeului Peleș încearcă să le explice acum superiorilor lui din Ministerul Culturii de ce nu poate trece peste un document al instituției.
Una dintre atracțiile principale ale vizitatorilor României care aleg ruta Orient Express este Castelul Peleș. Trenul oprește, în mod simbolic, în Gara Regală din Sinaia, iar călătorii merg într-o excursie de câteva ore prin stațiunea regală, pentru a vizita muzeul. Dacă vizita se face luni sau marți, când angajații au zile libere (la fel cum se întâmplă în toate muzeele lumii), este nevoie de o întreagă echipă care să lucreze ore suplimentare, pentru a primi un grup.
Citește și: Peleșul și Castelul Cantacuzino, magnet pentru turiștii străini
Acest lucru era posibil, până anul trecut, în baza unor contracte prin care acești vizitatori cu statut special se obligau să plătească prețul dublu al biletelor, iar vizitele se organizau cu mai multe luni înainte, astfel încât personalul chemat la muncă în orele suplimentare să poată primi apoi echivalentul zilelor libere. La Peleș, mulți dintre angajați sunt și membri de sindicat și nu au acceptat niciodată muncă suplimentară neplătită sau sarcini care nu sunt în fișa postului. Sindicatul este foarte puternic și face parte din Confederația Națională „Cartel Alfa”, iar orice încercare de a chema oamenii de acasă pentru o vizită în afara programului este respinsă categoric, în primul rând de angajații instituției.
În cazul Orient Express, săptămâna trecută s-a încercat o forțare a regulilor muzeului – ceea ce nu se poate întâmpla nicăieri în lume. Orice organizator de excursii la astfel de obiective turistice trebuie să verifice mai întâi programul instituției pe care o vizitează, apoi să introducă vizita în ofertă. În general, oricine lucrează în turism știe că muzeele sunt închise lunea, unele având două zile de pauză, luni și marți, așa cum este și cazul Peleșului.
Statut de țară de mâna a treia, unde orice e posibil
Cum România suferă din cauza lipsei de turiști străini, refuzul conducerii de la Peleș de a chema oamenii în timpul lor liber a fost considerat o ofensă pentru turiștii speciali care ne vizitează țara, iar discuțiile s-au dus la nivel de ministere – respectiv Ministerul Economiei, Direcția Turism și Ministerul Culturii.
Directorul Muzeului Peleș, dr. Narcis Dorin Ion, a explicat, pentru Jurnalul, că nu el este cel care poate lua o astfel de decizie, indiferent câți secretari de stat îl vor suna, pentru a-i cere să deschidă Peleșul luni, mai ales pentru că există un document emis de conducerea instituției și semnat de Ministerul Culturii care interzice orice astfel de excepții de la program, începând de anul trecut. Cum organizatorul evenimentului nici nu a încercat să mai facă un contract cu muzeul, cu girul Ministerului Culturii, la începutul anului acesta, nu se poate trece peste decizia luată chiar de ministerul de resort.
Dar nici secretarii de stat din minister nu își mai aduceau aminte de acest document și chiar lor a trebuit să li se dea explicații, în legătură cu situația pe care chiar ei au creat-o, în 2025.
Legendarul tren Venice Simplon Orient Express ajunge în fiecare an în România, iar în această toamnă se va mai opri o dată la Sinaia. „Cei de la Orient Express au vizitat Peleșul în această vară, de două ori, dar în timpul programului de vizită, de miercuri până duminică. Anul acesta nu există niciun contract semnat între Muzeu și Orient Express, pentru a se putea vizita luni și marți”, a explicat directorul muzeului, pentru Jurnalul. Acesta mai spune că dacă vizitele trebuie să se facă luni sau marți, s-ar putea organiza personalul muzeului doar dacă Ministerul Culturii ar reveni asupra propriului ordin din 2025, cu alt ordin scris, către conducerea Muzeului Peleș. O astfel de călătorie costă peste 20.000 de euro de persoană.
Comparația cu muzeele private e o capcană
O altă problemă care s-a dezbătut, în aceste zile, este cea a deciziei pe care un muzeu privat ar putea să o ia mult mai repede decât o instituție de stat, contraexemplul pe care l-au folosit mai ales cei din turism fiind Castelul Bran. Directorul Peleșului a explicat, însă, că deși ambele sunt castele și aparțin unor membri ai familiilor regale, diferențele dintre cele două sunt enorme: Branul poate fi deschis oricând, nu doar pentru că este privat, ci mai ales pentru că nu găzduiește obiecte foarte valoroase din patrimoniul național.
În cazul Castelului Peleș, proprietatea – clădirile și terenul – aparține Casei Regale a României, dar obiectele de patrimoniu aparțin statului, la fel ca și managementul și componența echipei care administrează muzeul. Directorul general al instituției nu poate nici să ia decizii de unul singur, dacă ar vrea să primească vizitatorii în zilele nelucrătoare ale instituției, nici să coordoneze și să supravegheze el singur o astfel de vizită, pentru că este ilegal.
Narcis Dorin Ion a explicat, pentru Jurnalul, că pentru vizita unui singur grup este nevoie de mai mulți supraveghetori și de respectarea unor protocoale, fiind vorba despre exponate din patrimoniul național foarte valoroase care nu pot fi lăsate la voia întâmplării, indiferent cine ar fi vizitatorii. În caz contrar, dacă în urma oricărei vizite dispar obiecte de patrimoniu din muzeu – ceea ce se întâmplă frecvent în marile muzee ale lumii, în ultimii ani – direct răspunzător este chiar el, dacă ia o decizie greșită.
Un caz care a zguduit România, în ultimele luni, este furtul coifului de la Coțofenești și al altor obiecte din tezaurul României, dintr-un muzeu din Olanda, în ianuarie 2025. Chiar dacă a fost găsit și returnat României, după un an, paguba care a fost produsă și scandalul care a urmat după incident au scăzut considerabil încrederea publicului larg în cei care se ocupă de administrarea patrimoniului.
Castelul Bran se întinde pe o suprafață mult mai mică decât Peleșul și nu deține colecții de patrimoniu precum cele de la Peleș, iar deschiderea lui pentru vizitatori e mult mai facilă, nefiind administrat ca instituție a statului. Branul are o suprafață construită pe aproximativ 1.000 de metri pătrați, în timp ce Castelul Peleș se întinde pe 3.200 de metri pătrați, având peste 170 de încăperi și mai multe intrări, dar mai ales peste 4.000 de opere de artă, inclusiv tablouri, sculpturi, tapiserii și colecții de arme care fac parte din patrimoniul național.
La Dolce Vita – ruta Roma-Istanbul
De anul acesta, Orient Express are o nouă rută feroviară de lux și va transporta pasagerii de la Roma la Istanbul, timp de cinci zile și patru nopți. Este inclusă și o oprire în România. Potrivit site-ului La Dolce Vita Orient Express, trenul va pleca de la Roma, din gara Ostiense, pe 22 octombrie 2026 și le oferă călătorilor cinci zile și patru nopți de șampanie, gastronomie rafinată și peisaje spectaculoase europene, „într-o experiență cu un pronunțat stil italian”.
Trenul va face prima oprire importantă la Veneția, unde pasagerii pot explora canalele și străduțele orașului înainte de a reveni la bord pentru cină și muzică live, apoi la Budapesta, unde excursioniștii vor putea admira arhitectura impresionantă a capitalei Ungariei, traseul continuând prin România, cu opriri la Brașov și Sinaia, unde călătorii pot descoperi peisajele și orașele istorice din zona Carpaților, capătul de linie fiind la Istanbul.
Marile muzee ale lumii au restricții mult mai draconice decât Peleșul. Unele – precum Palatul Versailles – pot lăsa vizitatorii să aștepte câteva luni până găsesc posibilitatea de a intra, la o dată și o oră fixă, dar pot chiar să-și închidă porțile, în timp ce vizitatorii care au plătit bilet și au programate de câteva luni data și ora intrării așteaptă afară. Uneori nici nu li se mai returnează banii.
Una dintre problemele Castelului Peleș este scandalul interminabil al biletelor. De anul trecut se vând bilete doar online, printr-o firmă care a câștigat contractul pentru acest serviciu externalizat, dar există și site-uri clonă care cumpără tichetele cu cod QR și le revând la prețuri mult mai mari. Poliția nu poate opri site-urile clonă, iar cei care sunt prinși că revând bilete în curtea castelului nu pot fi sancționați de jandarmi, pentru că legislația în acest domeniu se referă doar la biletele comercializate „la negru” pe stadioane.
