Comunitatea creștin-ortodoxă din județul Botoșani și nu numai îl omagiază, vineri, pe unul dintre cei mai mari duhovnici români ai tuturor timpurilor, arhimandritul Ilie Cleopa, cu prilejul împlinirii a 103 ani de la nașterea acestuia.
Părintele Cleopa este inclus în rândul marilor monahi români ai secolului al XX-lea, fiind considerat ‘un apărător fără rezerve al dreptei credințe’.
Protopopul de Botoșani, preotul Lucian Leonte, spune că duhovnicul Ilie Cleopa a fost ”un mare formator de conștiințe’, fiind atât de iubit încât ”este revendicat de milioane de oameni din țară și din străinătate’.
”Pe lângă harul de a vorbi omului, de a fi convingător, de a avea capacitatea de a-l capta pe om și de a-l îndruma pe drumul cel bun, el a avut și o memorie extraordinară, reținând textele biblice’, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preotul Lucian Leonte.
Potrivit acestuia, prin cuvântul său, părintele Cleopa i-a învățat pe credincioși să ‘poarte crucea cu mare demnitate’.
”Mereu a știut să facă viața omului mai frumoasă. Cel care pleca de la dânsul era cu ochii în lacrimi și se întorcea acasă mai liniștit, mai împăcat, mai bucuros, mai optimist’, a adăugat protopopul de Botoșani.
Părintele Cleopa spunea că ”cea mai mare înțelepciune care păzește pe om de tot păcatul și-l duce la Rai este să vadă pururea moartea”, adică să se gândească mereu la acest moment final al vieții, și tot el îi întâmpina pe credincioși cu expresia ”mânca-v-ar Raiul”.
El pornea de la minte către inimă. De aceea, mai întâi învăța, hrănea sufletul prin cuvânt și abia la urmă spovedea și asculta glasul conștiinței și al inimii celor care veneau la el. Întrebat cum au conviețuit în același suflet pasiunea sihăstriei, a smereniei absolute, împreună cu vocația de mare duhovnic, unul dintre ucenicii Părintelui Cleopa a răspuns că sufletul îl trăgea în singurătate, iar inima îl ținea lângă semeni.
La moartea sa, la 2 decembrie 1998, Arhiepiscopul Bartolomeu Anania a vorbit despre marea lucrare pe care Ilie Cleopa a săvârșit-o: ‘A făcut din Mânăstirea Sihăstria un Athos al poporului român, dar raza lui a strălucit din hotar până-n hotar și dincolo de hotare (…) Astfel, ca om, Părintele Cleopa era înțeleptul cu minte de bătrân și cu sufletul de copil. Plângea ca un copil, se supăra ca un copil, râdea ca un copil și se bucura ca un copil. Rar pe lume ne este dat să vedem un asemenea om, curat la suflet și fără vicleșug.’
Părintele Cleopa s-a născut în comuna Sulița, din județul Botoșani, pe 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei de țărani Alexandru și Ana Ilie. A urmat cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească pe lângă schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.
În decembrie 1929 s-a alăturat obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, au fost primiți în obștea schitului. În 1935 a fost luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 s-a reîntors la schit și a fost uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de Cleopa.
În iunie 1942 a fost numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie 1944 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior a fost numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.
În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotonisit arhimandrit. În 1948, urmărit de Siguranță, s-a retras pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie a fost numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.
A întemeiat la Mănăstirea Slatina o obște care număra peste 80 de persoane. Între 1952-1954, a fost urmărit de Securitate și s-a retras în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani a fost readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian.
În 1956, a revenit la metanie, iar în primăvara anului 1959, s-a retras pentru a treia oară în Munții Neamțului, unde își va petrece următorii cinci ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât calugări, cât și mireni, timp de 34 de ani.
Părintele Ilie Cleopa a încetat din viață pe 2 decembrie 1998, fiind înmormântat la Sihăstria.
agerpres.ro