Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Peste Hotare, Angel Tîlvăr, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că la nivelul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, pe care îl conduce, se gândește o variantă care include și o propunere de modificare a legii, astfel încât procedurile de finanțare pentru proiectele destinate diasporei să fie mai simple, iar fondurile mai ușor de accesat.
“Ne dorim ca și noi să ușurăm maniera în care asociațiile pot formula proiecte, pot să apeleze la noi. De aceea am cerut colegilor din Departament și colegilor mei să înceapă și cred că avem trei săptămâni de când ei se gândesc la o variantă fie de a modifica Legea 321, fie, eventual, de a propune o altă variantă, o altă procedură de finanțare, în așa fel încât asociațiile să întâmpine tot mai puține greutăți”, spune ministrul.
În interviu, Tîlvăr mai vorbește și despre stadiul în care se află organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, dar și despre discuțiile pe care le-a avut cu reprezentanții diasporei pe tema sistemului de vot.
AGERPRES: Domnule ministru, tocmai s-a încheiat prima sesiune de finanțare pe anul acesta pentru proiectele destinate diasporei pe anul 2015. Aveți o primă evaluare a acestei sesiuni, sunteți mulțumit de rezultate?
Angel Tîlvăr: Am luat decizia să organizăm și o a doua sesiune de finanțare întrucât, pe de-o parte, așa cum am spus mai demult, în fiecare an s-a constatat că sumele pe care noi le alocam trebuiau suplimentate sau nu erau folosite în integralitatea lor. Anul acesta, 140 de proiecte au fost acceptate, cel puțin acestea sunt datele pe care le am eu de la colegii de la Departament care s-au ocupat nemijlocit de această parte a activității noastre, și am găsit de cuviință să mai organizez o a doua sesiune întrucât interesul nostru este ca un număr cât mai mare de asociații să poată beneficia de ajutorul pe care statul român îl dă mediului asociativ în scopul păstrării identității românești.
Au fost în jur de 700 de aplicații. O parte s-au descalificat pentru că nu întruneau condițiile de eligibilitate, încă de la început, în sensul că probabil nu au citit cu mai mare atenție ghidul de finanțare. 140 de proiecte au primit acceptul nostru, dar ne dorim să fie mai multe, pentru că interesul nostru este ca un număr cât mai mare de asociații să beneficieze de ajutorul statului român.
AGERPRES: Vorbeați de condițiile de eligibilitate. Care sunt principalele criterii?
Angel Tîlvăr: Ele țin de ghidul de finanțare pe care noi l-am făcut public și pe care noi ne dorim să-l simplificăm. (…) Vă spun un lucru, cred, în premieră. Noi acordăm finanțare în funcție de Legea 321/2006, spre deosebire de alte entități ale statului român, de alte instituții, de exemplu Institutul Cultural Român, care are o manieră mai flexibilă și mai ușoară de acordare a acestor finanțări. Ne dorim ca și noi să ușurăm maniera în care asociațiile pot formula proiecte, pot să apeleze la noi. De aceea am cerut colegilor din Departament și colegilor mei să înceapă și cred că avem trei săptămâni de când ei se gândesc la o variantă — fie de a modifica Legea 321, fie, eventual, de a propune o altă variantă, o altă procedură de finanțare, în așa fel încât asociațiile să întâmpine tot mai puține greutăți, pentru că nu vă ascund faptul că atât în discuțiile pe care le am cu asociații din țară, dar și cu asociații din afara hotarelor țării, majoritatea invocă — și cred eu pe bună dreptate — procedurile de finanțare, dar vreau să le spun și prin intermediul dumneavoastră că încerc să modific aceste proceduri, să le fac mai simple, dar la momentul acesta suntem obligați de legislația statului român să ținem seama de procedurile existente.
AGERPRES: Faptul că există proceduri mai greoaie, iar accesul la ele este mai dificil a făcut ca aceste fonduri să nu se termine după prima procedură de finanțare? Mai există bani?
Angel Tîlvăr: Sigur. Acesta este și motivul pentru care am decis să organizez o a doua sesiune. Pentru că, pe de-o parte interesul pe care noi îl arătăm mediului asociativ cred că este unul care nu poate fi pus la îndoială. Interesul pe care statul român îl acordă mediului asociativ este pentru mine un argument că vom avea fondurile necesare. Evident, știți că bugetul nostru este unul destul de mic, de 9.700.000, care trebuie să acopere un număr de ordinul milioanelor de români care sunt în afara granițelor țării, dar îmi doresc ca și acești bani — care nu sunt foarte mulți, fiecare ministru își dorește să aibă un buget mai mare — să fie cheltuiți sau de fapt folosiți, pentru că nu e vorba de o cheltuială pe care statul o face, ci este vorba de felul în care un stat înțelege să păstreze legăturile cu cei care vremelnic sau definitiv nu mai sunt pe teritoriul național.
AGERPRES: Pentru a doua sesiune ați stabilit deja un calendar?
Angel Tîlvăr: În primul rând noi ne aflăm în plină procedură de depunere a contestațiilor pentru că, ținând seama de ghid și de procedurile noastre, cei care solicită și care au primit refuzul colegilor mei, (…) care s-au ocupat de evaluarea dosarelor, au dreptul la contestații. Ne aflăm în perioada în care ei pot depune contestații, până pe 17 aprilie, după care, după soluționare, vom ști exact, pentru că e posibil ca la contestație să fie o serie de asociații care să primească mai mulți bani. Atunci vom avea cifrele exacte pe care vom lucra.
Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO
AGERPRES: V-am întrebat de calendar pentru că încercam să-mi dau seama dacă există timp pentru a face modificarea legislativă de care vorbeați astfel încât să fie aplicabilă în a doua sesiune de finanțare.
Angel Tîlvăr: Ea nu cred că va afecta a doua sesiune de finanțare. (…) Gândiți-vă că o modificare, ținând seama de parcursul procedural, care ține de activitatea parlamentară…
AGERPRES: Deci nu se poate prin ordonanță.
Angel Tîlvăr: Nu. Cred că o susținere a celor care sunt în comisiile de specialitate, pentru o ușurare a modalității de finanțare, cred că mi-ar fi și mie utilă și ar da și un plus de credibilitate demersului. Eu am mare încredere și respect foarte mult instituția Parlamentului, sunt parlamentar și mi-aș dori ca în România să existe cât mai puține ordonanțe de urgență și cât mai multe legi. Legea, pentru mine, are forța maximă într-un stat.
AGERPRES: Există vreun mijloc de evaluare a eficacității acestui program? Ca să ne putem da seama dacă acești bani sunt folosiți cu adevărat în sensul în care sunt gândiți sau sunt bani irosiți.
Angel Tîlvăr: Majoritatea discuțiilor legate de finanțare au doi actori. Pe de o parte sunt cei care au beneficiat și care s-au calificat în ceea ce privește finanțarea proiectelor lor. Aceștia sunt foarte mulțumiți de felul în care s-au alocat resursele, de felul în care s-a desfășurat evaluarea, de criterii, de ghidul de finanțare și, în general, sunt foarte mulțumiți de Departamentul nostru. Există și o a doua categorie, a celor care nu au primit finanțarea, a celor pe care colegii mei din comisie i-au respins din punct de vedere al proiectelor, care invocă lucruri de procedură, care invocă lucruri de oportunitate, lucruri legate de evaluare.
De regulă, genul acesta de finanțări își atinge scopul în sine, dar acestea depind foarte mult și de buna credință a celor care le solicită. (…) Am primit vizita unui reprezentant al unei asociații din Ucraina care spunea că o parte din asociațiile care au primit finanțare nu sunt reprezentative, în timp ce asociația domniei sale — de fapt a avut două proiecte: unul care a fost finanțat și unul nu — reprezintă adevăratul filon și adevărata comunitate. Sunt lucruri pe care noi le evaluăm fie în dialog cu reprezentanțele noastre diplomatice și consulare de acolo, pentru că până la urmă ei sunt cei care în mod nemijlocit, pe un interval de timp mai lung, iau legătura cu asociația (…), fie de experiența pe care colegii mei au avut-o în derularea proiectelor lor de-a lungul vremii, pentru că sunt, de exemplu, situații când o asociație primește o sumă de bani, dar pe parcurs fie se sistează finanțarea, fie se anulează, pentru că (…) există nevoia de a justifica aceste sume de bani.
Și aici sunt alte discuții. Sunt țări, de exemplu, unde nu toate lucrurile se petrec cu mare respect pentru fiscalitate, în care în multe locuri se poate construi, dar documentele nu sunt, să zicem, cele mai acceptate. Sunt foarte multe lucruri care țin de rigoare. Eu am impus și am rugat pe colegii din Departament și chiar sesiunea de finanțare a început cu o rugăminte de-a mea foarte aspru exprimată că sunt foarte interesat de rigoare și de legalitate.
În ceea ce privește oportunitatea — că aici apar cele mai multe discuții — ce este oportun și ce nu este oportun sunt lucruri care țin de istoric, de axele pe care noi le finanțăm. Anul acesta, de exemplu, avem finanțări, așa cum am anunțat în strategie, pe cultură, pe educație, pe mass-media, pe spiritualitate și tradiție și, nu în ultimul rând, pe societate civilă. Deci atunci când proiectele se încadrează apăsat pe o anumită zonă, ele vor beneficia de mai mare atenție. Avem și variante — și aici este o alegere greu de făcut — în care pe de-o parte ni se solicită finanțare de către asociații care au tradiție, asociații vechi, pe de altă parte ni se solicită finanțare de către asociații nou apărute și atunci trebuie să luăm decizia fie să încurajăm apariția de noi asociații în arii geografice în care am constatat că nu suntem foarte prezenți, dar atunci stârnim supărarea, de multe ori, a celor care au făcut de multă vreme anumite activități și pe care nu-i mai putem finanța cu aceeași sumă, pentru că cererile, de regulă, sunt nelimitate aproape, în timp ce resursele sunt puternic limitate. Iar noi trebuie să verificăm și legalitatea cât de cât, în măsura în care ne-ar trebui un aparat mult mai mare de mers pe teren, de verificat felul în care s-au implementat proiectele, dar, în același timp, să ne pronunțăm și pe zone de oportunitate, lucru care face ca nu întotdeauna să dăm vești bune și să nu fim foarte simpatici întotdeauna.
Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Deci în situația în care două asociații respectă criteriile legale de eligibilitate, dar nu mai sunt bani, decizia aparține până la urmă ministerului și este o decizie…
Angel Tîlvăr: Este o decizie pe care și eu o numesc subiectivă, dar pe care încercăm să o luăm ținând seama de felul în care la un moment sau altul viziunile coincid, fie la nivelul Departamentului, al reprezentanțelor noastre diplomatice, al relației dintre asociații. Vă dau un exemplu: putem avea trei asociații pe un spațiu, să zicem în sudul Italiei, și toate trei asociații bune, dar care propun lucruri aproximativ asemănătoare — Festivalul Iei, Festivalul Portului Popular — lucruri care sunt spectaculoase și superbe în sine, dar dat fiind faptul că avem nevoia de a promova și în alte zone genul acesta de acțiuni, din cele trei vom alege una, preferând să finanțăm una în altă parte. Vă dați seama că nu dăm vești foarte bune tuturor, motiv pentru care și nemulțumirea este de multe ori exprimată și vă spun că nu ne face plăcere, dar de multe ori trebuie să îți asumi și lucruri pe care poate în mod nemeritat le primești ca reproș, dar lucrurile țin pe de o parte de rigoare, pe de altă parte de limita resurselor.
AGERPRES: Uitându-mă pe lista de asociații care au primit finanțare am constatat că sunt puține asociații — două, dacă nu mă înșel — din Marea Britanie, două din Franța, care au beneficiat de aceste fonduri și nu pot să nu leg asta de faptul că este vorba de două comunități care nu au o imagine foarte bună la nivelul opiniei publice din țările respective. Cum vă explicați acest lucru?
Angel Tîlvăr: Asociațiile, de regulă, reprezintă comunități. Faptul că o comunitate, de exemplu, a fost atacată de un partid politic sau mai știu eu de cine, iar asociația a avut o reacție pentru a apăra comunitatea, nu înseamnă neapărat că asociația a făcut ceva rău. Poate are o imagine proastă în fața celor care au atacat comunitatea, dar, în ochii mei, de exemplu, sau ai comunității asociația respectivă este absolut respectabilă. N-aș vrea să mă pronunț pe țările pe care dumneavoastră le-ați adus în discuție, pentru că, de regulă, la fața locului vezi lucrurile altfel și mai clar decât din afară, dar pot să vă spun că o situație asemănătoare am întâlnit în Canada, unde, în discuții cu asociații extrem de serioase și cu mare tradiție, dacă vă spun doar de Asociația Inginerilor Români, care este una dintre cele mai respectate — vreau să vă spun că cercetătorii și IT-iștii noștri din Canada sunt printre primii, vreau să vă spun că mediul guvernamental și parlamentar din Canada este plin de români care lucrează pentru Guvernul și pentru Parlamentul unei țări cum este Canada, lucru care nu e puțin lucru.
Acolo, de exemplu, discuțiile nu au fost neapărat pe finanțare pentru că au spus: “Noi suntem în țări cu un anumit nivel de venit”. Asociațiile au învățat foarte mult cum să atragă resurse, deci faptul că nu aplică sau nu primesc neapărat de la noi nu înseamnă că e un semn de slăbiciune, ci poate fi un semn de maturitate și de înțelegere a mecanismelor de strângere de fonduri din zonele respective. Deci nu aș lega, cu îngăduința dumneavoastră, nu aș lega neapărat lipsa de solicitări de lipsa de performanță. Dimpotrivă, mi-aș dori să avem peste tot asociații de calibrul și de forța celor pe care le avem în țările pe care le-ați menționat.
AGERPRES: Această finanțare pe care o acordă Departamentul acoperă în proporție de 100% programul respectiv sau cum se procedează?
Angel Tîlvăr: Nu, pentru că, v-am spus, în primul rând avem un buget aprobat. În funcție de acest buget, avem două tipuri de acțiuni: acțiuni proprii și acțiuni de sprijinire a mediului asociativ. Evident că din moment ce din 680 și ceva de proiecte, să zicem că un număr s-au descalificat pentru că nu citiseră bine ghidul sau nu au aplicat, dar altele au fost respinse, deși ele pe fond erau bune — e clar că nu putem să satisfacem toată solicitarea, dar același lucru este valabil și pentru asociațiile din România. Nu toate ONG-urile și toate asociațiile din România care aplică pentru fonduri, fie ele din țară, fie din Europa sau din alte părți, nu toate primesc finanțare, chiar dacă proiectele sunt foarte bune. Deci ceea ce facem noi nu diferă foarte mult de ce se întâmplă în acest gen de activitate (…) și anume de solicitare de finanțare nerambursabilă. Eu mi-aș dori să am bugete foarte mari, dar să știți că și cei de la Sănătate și-ar dori să aibă bugete foarte mari. Eu sunt dascăl și sunt sigur că și profesorii și-ar dori, dar ceea ce facem ține de posibilitățile pe care statul român le are în acest moment.
Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Cum se întâmplă tehnic? Asociațiile stabilesc bugetul de care au nevoie pentru proiectul respectiv și vă solicită o parte din el sau dumneavoastră decideți cât le alocați în funcție de valoarea proiectului?
Angel Tîlvăr: Nu, ei solicită și aici sunt multe situații când primesc integral (…) pe o evaluare a proiectului făcută de oameni care fac lucrul acesta de mai mult timp, cărora eu le-am dat libertatea de a-și folosi onestitatea și creativitatea și asupra cărora eu personal nu am făcut niciun fel de discuții și de sugestii vizavi de felul în care să se poziționeze față de un proiect, lucru care poate fi verificat. Dar sunt și situații când, văzând de exemplu că un anumit proiect are și o componentă media și una educațională și una culturală, pot să spună: “Poate componenta de media sau de diseminare a informației sau a experienței dobândite în proiect poate o putem scoate din proiectul ăsta, întrucât pe un spațiu geografic (…) în aceeași localitate este un proiect care are în vedere tocmai diseminarea știrilor legate de activitatea comunității românești, motiv pentru care puteți renunța la componenta aceasta, pentru că poate fi acoperită de asta”.
Și noi încurajăm și (…) federalizarea asociațiilor în care ele să intre în contact unele cu altele și așa mai departe. Eu mă gândesc serios împreună în colegii mei să încurajăm asociații din țări cu experiență în ceea ce privește mediul asociativ, mă refer la vestul Europei sau Canada sau Statele Unite, să aibă relații cu asociații din Valea Timocului, din Voivodina, din Moldova, din sudul Ucrainei sau din Cernăuți, în așa fel încât să creeze relații de parteneriat. Și eventual să aplice la noi sau în altă parte, pentru că nu doar Departamentul nostru are posibilitatea să ajute românii de peste hotare. Avem și Institutul Cultural Român și Institutul Hurmuzachi. Eu conduc o structură care este Consiliul Consultativ Interministerial, în care toate ministerele care au o cât de mică atribuție legată de românii de peste hotare vin, discută, schimbăm între noi elementele pe care le avem, încercăm să nu ne suprapunem pe anumite acțiuni, încercăm să ne eficientizăm activitatea în așa fel încât rezultanta să fie una foarte bună cu costuri pe care statul să și le permită.
AGERPRES: Cu permisiunea dumneavoastră o să trecem la un alt subiect. Congresul Românilor de Pretutindeni a suscitat foarte mult interes, ba se face, ba nu se face. În ce stadiu se află pregătirile?
Angel Tîlvăr: Noi suntem o verigă — mă refer la Departamentul meu — din acest proces. Este un proces pornit care se rostogolește. La momentul acesta ne aflăm în faza în care Biroul permanent al Camerei Deputaților, al Parlamentului trebuie să primească un răspuns de la comisiile de specialitate pentru că eu am solicitat printr-o scrisoare către președintele Camerei, Valeriu Zgonea, să mobilizeze și comisiile de resort, pentru că în aceste comisii sunt parlamentari de diaspora și așa mai departe, vizavi de normele de reprezentare, care sunt criteriile după care comunitățile vor fi reprezentate la acest congres. Pentru că sunt discuții. Unii spun: “Noi suntem reprezentativi, nu ceilalți. Noi vrem să venim pentru că avem o comunitate de 300.000 de români”. Alții spun: “Noi avem o comunitate de 100 de români, dar și noi vrem să venim la congres pentru că vrem s-o dezvoltăm. Și vocea celor 100 de români trebuie auzită la congres”. Și atunci am spus că cel mai bine cunosc situația cei care-i reprezintă în Parlamentul României. Urmează să vină un răspuns pe norme, după care intrăm într-un calendar și eu cred că la sfârșitul lui octombrie, în noiembrie se poate face acest congres, mai ales că este un congres care este prevăzut de lege, deci nu este un moft.
Pe de altă parte, și dumneavoastră probabil că știți, sunt și voci care spun: ”Nu ne trebuie un congres din diaspora. Noi vrem să facem un congres al diasporei, dar în diaspora, nu în România. N-ar fi foarte util, pentru că există tendința, știu eu, a unor interpretări, dacă se face sub egida Parlamentului”, deși, după părerea mea, Parlamentul este instituția care reprezintă toate viziunile asupra unei probleme — și viziuni de stânga, și de dreapta, de centru-stânga, de centru-dreapta, ale minorităților și așa mai departe. Deci sunt oameni care și-au făcut un proiect personal din a organiza un congres, de exemplu, într-o anumită țară și atunci aceștia nu au un interes foarte mare să aibă pe această zonă o competiție. Dar noi, așa cum am spus, ne ținem de o agendă, încercăm să o ducem la capăt, pentru că e un lucru pe care românii din afara hotarelor și-l doresc, mi l-au spus și mie, au spus și predecesorilor mei, și încercăm să-l facem.
Acest congres va da ca rezultat un consiliu și acest consiliu va fi interfața dintre ei și (noi — n.r.).
AGERPRES: Există un termen-limită până la care să se organizeze congresul?
Angel Tîlvăr: Nu există un termen-limită, dar ne dorim ca anul acesta să se realizeze. Pentru că acest congres, pe lângă aspectul festiv sau simbolic, devine și un instrument de lucru foarte bun. Teoretic, acest congres trebuie, ca și parlamentarii din diaspora, de exemplu, să fie cel care adună toate problemele, pentru că la acest congres nu se vor discuta doar probleme de identitate culturală sau națională, lucru cu care mă ocup și eu. Aici se vor aduna, probabil, și lucruri care țin de dimensiunea consulară a activității, de (…) raporturile de muncă între români și statele unde aceștia muncesc.
AGERPRES: Tot ce ține de problemele românilor din diaspora.
Angel Tîlvăr: Sigur. Sunt probleme care țin de mobilitate, de vize, aspecte pe care, lăsând la o parte că eu nu am resursa umană să le acopăr, dar țin de o mare expertiză pe care statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe, o are și o pune la dispoziție și ține și de a identifica în termeni reali și de a răspunde cu viteză la solicitările celor din afara hotarelor.
Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO
AGERPRES: În ultima perioadă ați avut mai multe discuții cu diplomați acreditați la București ai statelor care găzduiesc comunități românești însemnate pe teritoriul lor. Care a fost scopul discuțiilor, la ce rezultate ați ajuns?
Angel Tîlvăr: În primul rând vreau să vă mulțumesc că ați observat acest lucru, pentru că eu cred că ele au fost utile și au fost utile datorită faptului că s-au bazat pe felul în care trebuie să abordezi o temă. Tema — să zicem a congresului sau a votului prin corespondență — nu este o temă românească. Este o temă care a apărut în state de-a lungul vremii în anumite perioade. De cele mai multe ori, teme care au fost reacții la situații care au avut loc. Același lucru se întâmplă acum și aici. După 16 noiembrie, tema votului cetățenilor aflați în afara hotarelor țării a devenit o temă care a stârnit interes. Interesul acesta, evident, trăind aici, s-a politizat urgent.
După părerea mea, politizarea este cel mai mare rău pe care îl putem face unui lucru care să țină de Constituție, dar asta este o altă discuție. Și atunci am spus: chiar dacă Departamentul meu nu are răspunderi directe vizavi de această temă, faptul că românii cu care mă întâlnesc discută despre asta mă obligă pe mine să am puncte de vedere și să mă documentez pe o temă. Cu atât mai mult cu cât eu reprezint și Guvernul României, evident, ca observator, fără drept de vot, și e logic să fie așa, că e vorba de principiul separării puterilor în stat, și am obligația să fiu la curent. Atunci am spus: sunt țări care au trecut prin perioade asemănătoare cu a noastră. Și (…) sunt experiențe pe care noi le-am putea utiliza, măcar pentru a ne informa. Și atunci m-am întâlnit cu ambasadori care mi-au relatat din experiența țărilor lor vizavi de această problemă. În general, am vorbit cu oameni care au o diasporă importantă, care au avut situații legate de diaspora, de la care eu am aflat multe lucruri interesante.
Să știți că aceeași atenția am acordat-o și anumitor ONG-uri care fie și-au exprimat — și le mulțumesc — dorința de a mă vedea și a discuta cu mine, fie le-am invitat eu la discuții pe această temă, pentru că scopul nostru este să obținem o formulă care, cu siguranță, vă spun de acum că nu va satisface pe toată lumea. Deja sunt păreri divergente și ireconciliabile vizavi de multe dintre aspecte, dar cu bună credință, și aici vreau să salut și voința politică a partidelor parlamentare de a rezolva această problemă, cu bună credință, într-o manieră așezată, profesionistă și apelând la specialiști, la experiența altora, cred că putem găsi o variantă care să închidă un capitol într-o manieră corectă și acceptată.
AGERPRES: Bănuiesc că ați discutat și cu reprezentanții românilor din diaspora despre acest subiect.
Angel Tîlvăr: Categoric.
AGERPRES: Au propus anumite sisteme?
Angel Tîlvăr: Sunt variante. De exemplu, sunt state unde prin legislație nu poți organiza secții de vot decât la sediul misiunilor diplomatice sau consulare, eventual la consulate itinerante, onorifice și așa mai departe, state care sunt foarte mari din punct de vedere geografic și în care sunt comunități de români și pentru care votul prin corespondență ar fi cea mai bună variantă. În alte state, de exemplu, am întâlnit dorința românilor de a vota la secție de vot, întrucât ei consideră că așa e cel mai bine. În alte state am întâlnit varianta de tipul “indiferent cum, dar să ni se garanteze dreptul de vot”. Pot să vă spun ca un lucru comun, pe care și eu îl împărtășesc, că foarte mulți oameni cu care am vorbit — și nu am pretenția că am consultat întreaga diasporă, nici n-aveam cum — au spus că ideea de a se preînregistra ca intenție că vrem să participăm la vot nu e rea, pentru că ajută autoritățile să se organizeze. Discuțiile care au fost la alegerile prezidențiale din 16 noiembrie (…) aveau la bază faptul că mulți oameni au dorit să-și exercite dreptul de vot și din cauza aglomerației n-au putut să o facă. Scopul este să garantăm cetățenilor dreptul de vot.
AGERPRES: Ideea aceasta cu preînregistrarea vine, presupun, după modelul francez, dar ar trebui făcută cu mult timp înainte. Dacă nu încep procedurile cât mai repede se va întâmpla ca și la alegerile viitoare să fie aceeași problemă.
Angel Tîlvăr: Eu cred că în ceea ce privește votul pentru parlamentare și prezidențiale este timpul fizic necesar să se reglementeze într-o manieră riguroasă acest lucru. N-aș spune că suntem ieșiți din termen aici, dar cred că interesul este să facem un lucru bun, pentru că a modifica în permanență legislația electorală cred că este un lucru greșit. Trebuie să facem un lucru o dată pentru cât mai mult timp, ca oamenii să știe să-și educe copiii, să se educe ei înșiși în acest scop pentru că dreptul la vot este unul fundamental și trebuie garantat tuturor cetățenilor, indiferent că sunt în interiorul granițelor sau în afara hotarelor.
agerpres.ro