Silviu Vert a absolvit Liceul de Informatică “Grigore Moisil” din Timișoara, apoi Facultatea de Electronică și Telecomunicații din cadrul Universității Politehnice din Timișoara, specializarea Tehnologii Multimedia. Urmează să își susțină teza de doctorat la aceeași facultate cu tema “Integrarea datelor interconectate în aplicațiile mobile de realitate augmentată”.

Silviu a studiat în Italia timp de trei luni la Universitatea din Palermo și este mulțumit de această experiență, dar a decis că nu va emigra!

Silviu Vert, ce ai studiat la Universitatea din Palermo?

«La Universitatea din Palermo am venit pentru finalizarea tezei de doctorat, beneficiind de obursă de studii Erasmus. Erasmus este un program inițiat în 1987 (deci aproape de o vârstă cu mine) de către Uniunea Europeană și adresat studenților, cărora le permite să studieze și în altă țară decât în țara lor de origine. Între Universitatea Politehnica din Timișoara și Università degli Studi di Palermo există un acord Erasmus, pe baza căruia mi s-a permis să studiez în Italia pentru 3 luni, din luna martie și până în luna mai a acestui an.»

Cum ţi s-a părut sistemul universitar italian față de cel românesc?

«Timpul petrecut în Palermo a fost prea scurt pentru a-mi forma o părere elaborată. În plus, datorită specificului activității de cercetare pentru doctorat, nu am participat aici la cursuri clasice, la care să am colegi studenți italieni. Am întâlnit mai degrabă studenți străini, ca mine, din Tunisia, China, Lituania etc.

Legat de doctorat, am colaborat cel mai mult cu profesorul meu coordonator de aici. Printre altele, el mi-a povestit ca în Italia condițiile de susținere a tezei de doctorat sunt mai stricte decât în România. De exemplu, comisia de examinare este mai exigentă și ai voie să-ți susții teza o singură dată. Dacă nu treci “examenul”, poți să-ți iei adio de la doctorat. În România, după știința mea, lucrurile sunt un pic mai relaxate din această perspectivă.»

Cum îți vei folosi experiența din Palermo? Ai de gând să emigrezi?

«Neîndoielnic, am câștigat o experiență bună în Palermo. Totuși, nu am de gând să emigrez. Cred că pot face lucruri foarte bune la mine în ţară. Dovada acestui fapt: sunt membru fondator al Asociaţiei Smart City, care își propune să îmbunătățească viața cetățenilor din Timișoara, mai întâi, și apoi a celor din alte orașe mari din România.

Derulăm proiecte, în special cele ce țin de tehnologia informației și a comunicării, prin care dorim să contribuim la dezvoltarea diverselor domenii urbane: transport, energie, guvernare locală etc. De exemplu, în domeniul guvernării locale, încercăm să convingem autoritățile locale să facă publice, în format deschis, anumite informații pe care ele le dețin, cum ar fi lista cu adresele și datele de contact ale instituțiilor publice (școli, spitale, muzee etc), lista evenimentelor culturale din oraș, orarul mijloacelor de transport în comun ș.a.m.d. Pe baza acestor informații pe care le putem accesa astfel fără restricții, vrem să construim aplicații informatice utile pentru cetățeni.

Un proiect concret la care ne gândim în perioada următoare este un website unde timișorenii să poată găsi toate evenimentele culturale (și nu numai) din oraș, să poată primi notificări în avans, să poată să-și cumpere bilete și multe astfel de facilități. Cu acest proiect contribuim și la dezideratul numit Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021.»

Cum vezi viitorul tehnologiei în România? Cum vor arata telefoanele și ochelarii în următorii cinci ani?

«Din studiile realizate în acest moment, reiese că românii sunt pasionați de tehnologie și adoră să dețină ultimele gadgeturi în domeniu. În plus, românii sunt recunoscuți pentru forța de muncă bună din domeniul IT. Deci tehnologia va avea un viitor promițător în România. Eu îmi desfășor în prezent studiile de doctorat și fac cercetare chiar în domeniul telefoanelor și ochelarilor inteligenți, cu realitate augmentată.

E vorba despre un set de tehnologii care ne vor permite ca, prin intermediul acestor gadgeturi inteligente, să vedem mult mai multe informații in jurul nostru, decât am putea cu ochiul liber. Practic, avem internetul la purtător și suprapus peste realitatea înconjuratoare. Acum sunt telefoanele la modă.

Dar dispozitivele inteligente devin tot mai mici și mai integrate în viața noastră de zi cu zi. Încep să apară pe piață ochelarii inteligenți și, nu peste mult timp, lentilele de contact inteligente. Vom ajunge să purtăm aceste dispozitive fără să ne dăm seama și făra ca cei din jurul nostru să-și dea seama.»

Ce înseamnă mai exact ochelari inteligenți sau lentile de contact inteligente?

«Ochelarii inteligenți seamănă tot mai mult, în ziua de azi, ca design și dimensiuni, cu ochelarii normali, pe care îi purtăm zi de zi. Deosebirea este că cei dintâi au încoporate tot felul de componente inteligente, asemenea celor pe care le găsim curent în telefoanele noastre inteligente: procesor, camera foto/video, modul GPS etc. Și lentilele conțin aceste componente dar, evident, în format extrem de miniaturizat.

Persoanele care poartă ochelari sau lentile inteligente pot să îndeplinească anumite activități mult mai ușor, fie că e vorbim despre timpul liber sau despre serviciu. De exemplu, turiștii pot să vadă instant, în fața ochilor, povestea obiectivelor turistice pe care le vizitează. Mecanicii auto pot să vadă, doar uitându-se spre motor, care este piesa defectă și ce trebuie să facă pentru a o înlocui.

Medicii pot să opereze cu mai multă ușurință, ghidați de indiciile afișate de ochelarii inteligenți. Cel mai ușor ne putem imagina modul în care este percepută lumea de către persoana care poartă astfel de ochelari, amintindu-ne filmele cu Terminator: personajul principal scanează împrejurimile cu privirea și află tot felul de informații despre oamenii și locurile de lângă el.»

Raporturile umane vor fi afectate de dezvoltarea tehnologiei?

«Istoric, dezvoltarea tehnologiei a schimbat deja raporturile umane. Sunt persoane care comunică deja mai mult pe internet decât în viața reală. Orice exagerare are consecințe nefaste. Însă nu trebuie să ne opunem dezvoltării tehnologiei existente, văzând doar scenarii apocaliptice. Trebuie să știm să folosim tehnologia în beneficiul nostru.

Aceasta înseamnă că utilizăm dispozitivele atunci când ne sunt de un real folos, cum se întâmplă de multe ori, dar și să știm să le punem deoparte regulat, astfel încât să păstrăm cu ceilalți o relație naturală. »

gazeta