Aproape 90% din cantitatea de lapte din magazine provine de la producătorii români. Cum s-a întâmplat acest lucru? Din două motive: preţul scăzut de la poarta fermei şi creşterea producţiei interne.
Dacă în urmă cu trei ani, aproape 30% din cantitatea de lapte comercializată în magazine provenea din import, în 2014 acest procentaj s-a redus la 10%, susţine Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.
După instaurarea embargoului rusesc, specialiştii se aşteptau ca piaţa să fie invadată de produse din import, însă acest lucru nu s-a întâmplat în privința laptelui. Dimpotrivă, importurile totale din 2014 s-au redus cu 13% în cantitate şi cu 10% în valoare (57 de milioane de euro), faţă de 2013. În 2014, România a importat mai puţin lapte din Ungaria.
Laptele achiziţionat de la ungurii a ajuns la 81.000 de tone (34 de milioane de euro), ceea ce înseamnă o reducere de 19% în volum şi o ajustare de 17,6% în valoare, faţă de 2013. Pe de altă parte, România a cumpărat, anul trecut, mai mult lapte de la polonezi şi de la cehi. Aşadar, importurile din Polonia au crescut cu 25%, în cantitate şi cu 19% în valoare, ajungând la 6,7 milioane de euro. În 2014, în ţara noastră au ajuns 12.500 de tone de lapte de la cehi, cu 11,6% mai mult decât în 2013. Valoarea importurilor din Cehia a ajuns la șapte milioane de euro, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Cât lapte au colectat marii procesatori
Specialiştii din piaţă susţin că România a importat mai puţin lapte deoarece fermierii au avut o producţie mai bună decât în 2013. Aşadar, în 2014, laptele brut colectat de la vaci, capre şi oi a ajuns la un milion de tone, ceea ce semnifică o creştere de 14% faţă de anul anterior. În acest condiţii, procesatorii s-au orientat către producătorii locali. Anual, Danone lucrează cu peste 20 de ferme româneşti şi procesează 50 de milioane de litri de lapte în fabrica din Bucureşti. „Anul trecut, am importat 2% din laptele utilizat. Folosim majoritatea laptelui din România, produs de ferme partenere locale, la calitatea înaltă de care avem nevoie. Laptele din import este utilizat pentru a acoperi nevoi sezoniere“, a declarat Dieter Schulz, directorul general al companiei Danone Europa de Est.
În acelaşi timp, reprezentanţii Friesland Campina spun că au ca parteneri fermieri din Ardeal, de la care firma a colectat, în 2014, aproximativ 95 de milioane de litri de lapte, cu 30% mai mult decât în 2013. „Pentru produsele Napolact ne-am luat un angajament special, acela de a folosi exclusiv lapte din Ardeal“, susţin reprezentanţii Friesland Campina.
Totodată, Dorin Maxim, directorul lanţului de aprovizionare Hochland România, susţine că firma pe care o reprezintă nu importă lapte din afara ţării. „În prezent, colaborăm cu aproximativ 200 de fermieri. Deoarece dimensiunea fermelor este strâns legată de relieful regiunii în care acestea se află şi majoritatea fermelor cu care noi colaborăm sunt în Transilvania, în Zona Târnavelor, cele mai multe dintre ferme sunt de dimensiune medie“, a completat Maxim.
În opinia marilor procesatori, una dintre principalele probleme ale producției și colectării laptelui în România vine din modul în care fermele sunt organizate, în condițiile în care există fluctuații mari ale cantităților produse între sezonul de vară și cel de iarnă. Pentru a reduce aceste fluctuații de producție, infrastructura fermelor din industria lactatelor ar trebui să se îmbunătățească.
Consumul, în creştere
O parte din laptele provenit din import şi din cel colectat de la animalele din România ajunge pe piaţa internă, unde există o cerere în creştere.
În ultimii doi ani, consumul de lapte a crescut, anul trecut avansul fiind chiar substanțial: cu peste 15% faţă de 2013. Dacă în 2013 românii au băut aproape 220.000 de tone de lapte, în 2014 volumul a crescut la aproape 252.000 de tone. Iar o altă parte din lapte cumulat din importuri şi producţie internă ajunge la export: circa 37.000 de tone, în valoare de 22 de milioane de euro. Exporturile din 2014 au crescut cu 60% în cantitate faţă de 2013. România exportă cele mai mari cantităţi de lapte către ţări precum Grecia (15.000 de tone), Bulgaria (8.800 de tone) şi Republica Moldova (4.400 de tone). Dacă, pe de-o parte, ne bucurăm că importurile au scăzut, pe de altă parte, situaţia este dificilă pentru fermieri. „Ridicarea cotelor ar putea pune presiune pe fermierii români, în termeni de calitate. Din experiența noastră de lucru cu ferme individuale și cu asociațiile de fermieri, credem că organizarea activității într-o cooperativă le-ar putea aduce micilor fermieri avantaje“, susţin reprezentanţii Friesland Campina.
