Apetitul românilor pentru experienţa cinematografică a explodat odată cu extinderea lanţurilor de multiplexuri în malluri. Numărul de bilete vândute a crescut de la două, la zece milioane pe an, în ultimii şapte ani, însă România se află la coada clasamentului european.

Operatorul reţelei de cinematografe Cinema City, al doilea ca mărime din Europa – cu o cotă de circa 60% din piaţa locală, pariază pe faptul că România va ajunge, în cel mult cinci ani, la 20 de milioane de bilete vândute anual, volum care ar duce cota ţării la nivelul actual al Poloniei. Spre comparaţie, ungurii înregistrează 1,2-1,3 vizite per capita la cinema, nemţii două vizite, iar francezii şi englezii câte trei vizite pe an. Potenţialul de dublare a pieţei a determinat proprietarii Cinema City să accelereze programul de extindere a reţelei locale. Pe lângă cele 18 cinematografe cu 168 de ecrane, care au însemnat o investiţie de circa 100 mil. euro, operatorul vrea să mai deschidă, până la sfârşitul anului, încă cinci unităţi cu 46 de ecrane, a căror construcţie şi echipare va mai necesita 20 mil. euro. Noile cinematografe vor plasa România pe locul trei în cadrul grupului, după Polonia şi Marea Britanie.

„În 2007 (când Cinema City a deschis primul cinematograf din ţară – n.red.), erau oameni care mă întrebau: nu ţi-e frică să mergi în România sau crezi că este o decizie bună? Le-am spus că am luat decizia potrivită, pentru că România va deveni o piaţă foarte importantă pentru noi şi am avut dreptate“, a declarat Moshe Greidinger, CEO Cineworld, grup din care face parte Cinema City. În acest an, operatorul intenţionează să inaugureze al doilea Cinema City din Timişoara, în mallul Shopping City Timişoara, al doilea cinema din Constanţa, în City Park, primul din Deva, în Deva Shopping City şi primul din Drobeta-Turnu Severin, în Severin Mall, toate dezvoltate de sud-africanii de la NEPI, şi primul din Suceava, în Iulius Mall. Planul de dezvoltare al reţelei va continua cu încă 14 cinematografe cu 144 de ecrane, ce ar trebui deschise în 2016 şi 2017. Investiţia într-un Cinema City variază între 2-3 mil. euro pentru un cinema mic şi 7-8 mil. euro pentru unul mare. Astfel, programul de investiţii al operatorului pentru următorii trei ani va fi de cel puţin 100 mil. euro, sumă care include şi costul de construcţie suportat de proprietarii centrelor comerciale.

Bilete mai scumpe

Anul trecut, grupul a înregistrat în România cel mai mare ritm de creştere a vânzărilor din cele opt ţări în care operează, adică aproape 15%. Cele 5,9 milioane de bilete vândute au plasat România pe locul patru în reţeaua Cineworld, după Marea Britanie, Polonia şi Ungaria. Totuşi, România ocupă doar poziţia a cincea în cadrul grupului după încasările de anul trecut, în urma Marii Britanii, Poloniei, Israelului şi Ungariei, cu o cifră de afaceri de 32,6 mil. euro. Asta pentru că în România se practică cele mai mici preţuri din reţea, valoarea medie a unui bilet fiind de circa 4 euro.

Preţurile pe piaţa locală au mai crescut anul trecut cu 1,1%, dar Moshe Greidinger spune că nu preconizează scumpiri adiţionale în lunile următoare. Tocmai nivelul redus al preţurilor, comparativ cu cele practicate în vestul Europei, a motivat grupul Cineworld să indice România şi Polonia drept ţări care oferă, în prezent, cele mai bune oportunităţi de afaceri.

„Asta înseamnă că, în cinci ani, preţul biletelor în România sau Ungaria va fi la fel ca în Germania? Cu siguranţă nu, dar probabil se va reduce din decalaj, pentru că nivelul de trai creşte şi când situaţia generală a clienţilor se îmbunătăţeşte, nu văd motive pentru care ar exista o diferenţă atât de mare între vest şi Europa Centrală. Pe de altă parte, dacă preţul devine prea mare, lumea nu mai vine la cinema“, spune Moshe Greidinger.

Investiţii imobiliare

În primăvara anului trecut, Cinema City a fuzionat cu Cineworld, singurul operator de cinematografe din Marea Britanie listat la Bursa de la Londra. În urma tranzacţiei, acţionarii Cinema City, din care familia israeliană Greidinger deţinea 54%, au încasat circa 380 mil. euro. În plus, Cineworld le-a oferit acestora un sfert din noua companie, devenind astfel cel mai mare acţionar al grupului. Noua structură deţine 205 cinematografe în opt ţări, care rulează câte 10.000 de filme pe zi.

Investiţiile grupului se extind şi în sectorul imobiliar, iar Moshe Greidinger spune că România este atractivă pentru afaceri imobiliare şi că va analiza şi profita de eventualele oportunităţi de pe acest segment de piaţă. „Totuşi, afacerea noastră de bază va rămâne lanţul de cinematografe, iar cele mai mari investiţii pe care le-am făcut în ultimii trei ani în acest sector au fost în România. Vedem un potenţial uriaş pe piaţa românească, credem că încă este suficient loc pentru a construi şi mai multe cinematografe. Avem deja trei în Bucureşti, dar nu cred că sunt suficiente. Mai avem mult de investit aici, fie că va fi şi în alte sectoare economice“, subliniază CEO-ul Cineworld.

Compania a deschis luna trecută primul cinematograf cu o sală 4DX din România în centru comercial Mega Mall din Pantelimon, în urma unei investiţii de 6,5 mil. euro. Noua sală vine cu efecte speciale ce includ vânt, ceaţă, fulgere, baloane de săpun, apă, ploaie şi mirosuri, disponibile atât pentru filmele 2D, cât şi pentru cele în format 3D. Următoarele două săli de acest tip vor fi inaugurate în Constanţa şi Timişoara, până la sfârşitul anului.

MINI INTERVIU

Şeful Cinema City: «Sper ca nu peste mult timp să vedem un al doilea IMAX în România»

Capital: Vă aşteptaţi ca investitorii imobiliari să dezvolte la fel de multe malluri pe câte cinematografe aveţi în plan pentru următorii trei ani?

Moshe Greidinger: Nu există motive să nu o facă. Lucrările de construcţii se mai opresc, uneori sunt probleme de finanţare sau de autorizare, dar, în general, România progresează mereu. Sunt tot mai multe proiecte construite şi vom fi bucuroşi să fim în unele dintre ele.

Capital: E greu de crezut că vom mai avea încă 14 malluri până în 2018.

M.G.: Centrele comerciale din Deva şi Severin se extind cu un cinematograf, în Suceava a existat un loc pentru cinematograf care nu a mai fost finalizat şi vom merge acolo, în Constanţa este o altă extindere. În Timişoara este un mall nou. Lucrurile evoluează şi vom vedea noi proiecte.

Capital: Cum vedeţi dezvoltarea pieţei de retail în ultimii ani, din perspectivă imobiliară?

M.G.: Există un potenţial uriaş pentru malluri în România. Sunt multe oraşe care încă nu au malluri moderne. Unele au un fel de malluri. Sunt oraşe mari, precum Braşov sau Craiova, care încă nu au un multiplex mare. Craiova poate avea 2-3 multiplexuri, Braşovul poate avea două şi multe oraşe mari pot avea mai mult de un cinematograf. Am început să mergem şi în oraşe mai mici precum Târgu Jiu, Deva sau Severin.

Capital: Toate cinematografele pe care le-aţi deschis în România sunt în malluri. Aveţi în plan şi alte amplasamente pe viitor?

M.G.: Este dificil de spus, dar dacă vedem oportunitatea deschiderii unui cinematograf într-un oraş unde nu sunt centre comerciale ne-am putea construi propriul cinema. Totuşi, strategia noastră este să mergem în centre comerciale.

Capital: Credeţi că România poate avea un al doilea cinematograf IMAX?

M.G.: Da. Nu foarte departe în timp. România are unele oraşe mari care, gradual, pot suporta un IMAX. Sper ca nu peste mult timp să vedem un al doilea IMAX deschis în România şi poate un al treilea ulterior. În Polonia, avem cinci IMAX.

Capital: Sunt dezvoltatori imobiliari care v-au solicitat IMAX în România?

M.G.: Mulţi cer asta, dar avem nevoie de aprobarea IMAX şi trebuie să luăm decizia dacă facem o astfel de investiţie.

Capital: Consideraţi că dezvoltarea reţelei de cinematografice va schimba situaţia pirateriei în România?

M.G.: Descărcarea filmelor de pe internet este, în primul rând, ilegală. Nu suntem poliţie şi nici judecători, ci oferim o experienţă cinematografică desăvârşită. Nu suntem concurenţi cu televizorul, computerul sau telefonul. Nu cred că aceste medii îţi pot oferi experienţa cinematografică aşa cum o vedem noi. Cred că cei care iubesc într-adevăr cinema-ul vor merge să vadă filmele noi, chiar dacă trebuie să plătească.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *