Ceremoniile de căsătorie organizate în Marea Britanie sunt parcă fără nici o noimă comparativ cu frumoasele nunți tradiționale românești…

Orice nuntă românească presupune în primul rând o masă mare și îmbelșugată și invitați cât mai mulți posibili, adică „cu sutele”, dacă se poate. Apoi sunt obligatorii muzica, pentru toate gusturile, ornamentele fastuoase și nuntașii purtând toalete dintre cele mai elegante. În rest, se subînțelege: distracție și veselie, până în zori de zi, dar și daruri multe și bogate care să îi bucure pe tinerii căsătoriți și să le asigure un început de drum lin în viața de familie. Cam aceasta este concepția oricărui român despre ideea de nuntă.

În Regatul Unit însă, lucrurile nu sunt deloc așa…  Totul pare întors pe dos la o ceremonie în care doi tineri din această țară își unesc destinele. La o nuntă britanică, cele mai mari pregătiri se fac pentru ceremonia în care tinerii își jură credință veșnică. Acesteia i se acordă o importanță deosebită chiar și în familiile care nu au afinități religioase. Apoi se adună toată lumea să asculte „cuvântarea mirelui” sau pe cea rostită de tatăl miresei. Și, uneori, nuntașii se simt atât de bine, încât uită chiar și să se mai înfrupte la masă…

 

 

Casă de piatră, în stil britanic

 

„La noi acasă, nu numai că o nuntă ține trei zile și trei nopți dar, de obicei, după un astfel de eveniment important, lumea vorbește și câte trei săptămâni, dacă nu chiar trei luni de zile. Aici, totul se uită repede, în câteva zile. Lumea revine imediat la normal. Pentru englezi, nunta e doar o petrecere ceva mai deosebită”, ne spune în câteva cuvinte Anca, o româncă de 32 de ani din București, care a tot „dansat” pe la nunți britanice.

O părere confirmată de altfel și de alți români care au fost invitați de către colegi, prieteni, vecini sau apropiați la astfel de evenimente. Dacă le-a plăcut? Mulți spun că da, dar la fel de mulți spun că nu prea. Cei din urmă se scuză și dau vina pe obișnuința de acasă. Povestesc că au fost învățați cu mâncare din belșug, băutură „râuri-râuri”, muzică de petrecere și voie bună. Aici au avut parte de toate aceste lucruri specific nunților doar în doze mici.

Însă, per total, și britanicii au tradițiile lor care emoționează și încântă pe oricine: dansul miresei cu tatăl ei, ceva vechi, ceva nou, ceva împrumutat și ceva albastru purtat de către mireasă, dar și locul ales de către miri. Cele mai multe cupluri preferă castele, conace sau mici pensiuni în natură, departe de aglomerata și gălăgioasa capitală.

 

Atmosferă domnească…

Fără stres, fără prea multe vizite la croitorie și fără grija restaurantului. Când un cuplu de englezi decide să se căsătorească, nu are nici pe departe tensiunea pe care o are un cuplu de români. Totul trebuie să fie cât mai simplu și, bineînțeles, fără nicio grijă. Anca, o româncă de 32 de ani din București, ne povestește că a luat parte la câteva nunți în stil britanic. Niciuna nu a fost asemănătoare…

–––––––––––––

„Deși nicio doamnă și nicio domnișoară nu este stresată în privința rochiei, așa cum se întâmplă la noi… pregătiri cu câteva luni înainte, atmosfera nunților britanice este una de poveste. Se poartă pălării, foarte mult. Atât doamnele, cât și domnii. Și poate acesta este accesoriul care dă o notă de finețe. Plus că oamenii sunt mai civilizați. Oricât de mult alcool consumă englezii, la nunți nu am văzut oameni beți.”

Anca, 32 de ani, despre atmosfera nunților britanice

–––––––––––––

„Prima nuntă britanică la care am participat a fost cea a surorii prietenului meu. Diferența de mentalitate am văzut-o și am simțit-o din prima zi în care cei doi și-au anunțat familiile și prietenii că se vor căsători. Totul a decurs de la sine. Nici vorbă de alergătură, de vizite la croitorie, de invitații, de meniu, de liste și alte lucruri cu care suntem noi obișnuiți. Nimic din toate acestea. Au rezolvat totul în câteva zile. Rochia de miresă știu că au comandat-o de pe internet și i-a venit perfect, fără nicio ajustare. Costumul ginerelui, la fel. Au închiriat timp două nopți, adică un weekend, 14 camere într-un mic hotel, un fel de conac, undeva în Kent și acolo am mers cu toții: familiile, câțiva colegi și prietenii lor. Cei de la conac s-au ocupat de mâncare și de aranjamentele florale. Destul de simplu, dar foarte deosebit. O atmosferă domnească plutește de fiecare dată la nunțile britanice. Poate și pentru că majoritatea, cel puțin la cele la care am participat eu dar și din ce am auzit, au avut loc în afara Londrei, la mici castele, case de vacanță, conace. Ce vreau să subliniez este că în momentul în care auzi de o nuntă la un castel te gândești instantaneu la prețuri uriașe, însă nu este chiar așa. Eu chiar m-am uitat pe câteva site-uri și am văzut undeva în apropiere de Southampton, castele unde au loc numai astfel de evenimente. Prețurile pornesc de la 3 mii de lire. Practic, în acești bani este inclusă cazarea pentru două nopți, mâncarea pentru nuntă, aranjamentele și muzica. În funcție de numărul nuntașilor, prețurile cresc, la 5 mii de lire, 7 mii și tot așa. Sau alegi un alt castel, mai mare, cu mai multe camere, cu grădini interioare, unde se poate face și cununia, cu mese în aer liber, ghirlande de trandafiri. Ce am văzut este cu siguranță visul oricărei viitoare mirese… dar bineînțeles că și prețurile sunt pe măsură. În funcție de servicii!” ne povestește Anca.

–––––––––––––

„La nunțile britanice se dansează și se ascultă muzică de toate genurile. De la jazz la salsa. Oamenii ies la dans, chiar dacă nu știu să se miște pe acel stil de dans. Nimeni nu râde de tine și nimeni nu te analizează. Plus că atmosfera e atât de prietenoasă, chiar dacă nu te cunoști cu ceilalți, încât înveți rapid orice dans.”

Anca

–––––––––––––

 

Tradițiile nunților britanice

Ceva nou, ceva vechi, ceva împrumutat și ceva albastru: sunt tradițiile care se respectă destul de mult la nunțile britanice, ne povestește românca de 32 de ani din București.

„Sunt multe detalii interesante la fiecare nuntă în parte. Eu am fost prezentă la trei și am văzut diferențe. La astfel de evenimente contează foarte mult invitații. De exemplu, sunt nunți la care sunt invitați, pe lângă rude și familii, doar prietenii apropiați. E totul restrâns, în familie, muzică lentă, atmosferă plăcută, liniștită. Se bea șampanie, se mânâncă mici apertive, fructe și apoi se taie tortul. Întreaga petrecere nu durează mai mult de patru-cinci ore. Așa cum a fost și în cazul surorii fratelui meu. În schimb, în urmă cu doi ani de zile am fost invitată la nunta unei colege de serviciu cu care m-am înțeles extraordinar. Nunta a avut loc în apropiere de Oxford și a fost foarte frumos. Totul s-a desfășurat în grădina unui fost centru de tratament, care am înțeles că în prezent se vizitează. Superb! Cu fântâni arteziene, flori, copaci bătrâni, trandafiri la tot pasul. Mesele, ringul de dans, locul unde a avut loc cununia au fost amenajate sub un cort imens în aer liber. Mâncarea era un fel de bufet suedez, cu tot felul de preparate de pui, de vită, salate, sosuri, fructe și prăjituri. Multă lume, vreo 60-80 de oameni în total, majoritatea tineri astfel că totul a fost mult mai animat și mai colorat. Soțul colegei, un australian stabilit în Anglia, avea o companie de IT și mulți dintre invitați erau colegi sau parteneri de afaceri. Și la ei se fac fotografii și se filmează. Poate nu atât de multe ca la noi, dar și aici mirii se fotografiază în toate ipostazele…”, spune românca despre diferențele pe care le-a observat în rândul nunților britanice.

–––––––––––––

„Tradițiile pe care le-am văzut de fiecare dată au fost: mireasa este condusă de tatăl ei la altar și este dată mai departe ginerelui, căruia i se spune, negreșit, să aibă grijă de ea, jurămintele pe care cei doi miri și le fac în momentul în care își pun pe degete verighetele, pachețelele cu dulciuri pe care le primesc nuntașii la plecare și purtatul unui lucru vechi, nou, împrumutat și albastru de către mireasă. Acesta este un obicei întâlnit la orice nuntă… Dacă există un stres pentru mireasă, cred că acesta este cel mai bun exemplu.”

Anca

–––––––––––––

 

 

O nuntă… o simplă petrecere

 

Aproape deloc impresionată de nunta britanică la care a participat în urmă cu un an de zile a fost Alexandra, o tânără de 24 de ani din Iași care spune că întreg evenimentul a fost ca o simplă petrecere: „Numai mireasa a făcut diferența, în rest totul a semănat cu un party…”

„Nu pot să spun că mi-a plăcut dar nici că mi-a displăcut. Numai că nu a fost ceva ieșit din comun care să mă impresioneze. Nici măcar rochia miresei. Era îmbrăcată cu rochia de mireasă a bunicii sale. Culmea este că eu ador lucrurile și hainele vintage, dar totuși într-o zi așa specială, mai adaugi sau mai ajustezi ceva… Însă, asta e doar părerea mea. După care, rochiile invitatelor erau pur și simplu niște rochițe de vară. Cu unele chiar puteai merge la plajă. Am observat că nimeni nu pune accent pe îmbrăcăminte… Să se simtă confortabil și lejer, e tot ce contează! În schimb, poartă pălării interesante. Mâncarea este destul de restrânsă. Pe lângă startere (aperitive), eu am mâncat crutoane cu salată. În rest, nu au avut nimic special…”, spune tânăra despre primele păreri pe care și le-a făcut în momentul în care a pășit ca invitată la o nuntă britanică, ce s-a desfășurat în sudul Angliei.

–––––––––––––

Petrecerea burlăcițelor

 

„Cred că cel mai important lucru pentru viitorii miri este petrecerea burlacilor, respectiv a burlăcițelor. Aici se pune mare accent și nu o ratează nimeni. Numai în ultimele două luni de zile, două colege care s-au căsătorit recent au plecat înainte de nuntă împreună cu prietenele apropiate în scurte vacanțe. Una a fost în Ibiza, cealaltă în Palma de Mallorca. Îmi amintesc că, în ziua în care au plecat, au venit toate la muncă îmbrăcate în tricouri personalizate, roz, pe care scria Bridesmaid și Bride. Așa au și plecat către aeroport: viitoarea mireasă cu voalul pe cap, în blugi și cu tricoul roz pe care scria Bride… Tot de la ea am aflat că soțul ei a fost înainte de nuntă cu prietenii lui, un weekend, în Marrakech. Interesant, nu? Un lucru cu care românii nu știu dacă ar fi de acord. Cu o săptămână înainte de nuntă, Ea să plece în Ibiza și El în Maroc?!”

Alexandra, 24 de ani

–––––––––––––

 

O nuntă de câteva ore…

Petrecerea nu a durat mai mult de câteva ore, mai spune Alexandra. Până se se obișnuiască cu atmosferă și să converseze cu invitații, oamenii se pregăteau deja de plecare.

„Nunta a avut loc într-un fel de hotel, mai bine spus un Bed&Breakfast, ce avea alături și un Pub. Mirii preferă să închirieze astfel de locuri, înafara Londrei, pentru că sunt mai ieftine. Acolo, totul era vechi, cufăre, grinzi de lemn, felinare și un șemineu. Ca loc… foarte frumos, însă eu am ajuns la ora 9 seara iar la 12 noaptea, jumătate de invitați au plecat. Au mai rămas câțiva încă o oră în plus. Oricum, am înțeles că, în general, petrecerea nu ține atât de mult ca la noi, în România, maximum până la 2 dimineața. În rest, ce este diferit față de nunta românească este faptul că mireasa este dusă la altar de tatăl ei și cum există la noi dansul mirilor, la ei este dansul miresei cu tatăl ei. Se poartă pălării, se aruncă buchetul ca și la noi, muzica este de toate genurile. E simplu dar civilizat!”, mai povestește Alexandra.

–––––––––––––

Ceva vechi, nou, albastru și împrumutat

 

Ceva vechi: reprezintă legătura miresei cu familia și cu trecutul ei. De cele mai multe ori, se alege o veche bijuterie de familie sau rochia de mireasă a mamei sau bunicii.

Ceva nou: simbolizează norocul și succesul miresei în noua ei viață.  Uneori, rochia de mireasă este noul obiect purtat de catre aceasta.

Ceva împrumutat: pentru a-i reaminti miresei că prietenii și familia vor fi întotdeuna gata de a o ajuta. Obiectul împrumutat poate fi o batistă sau o bijuterie.

Ceva albastru: simbolizeaza fidelitatea și credința, culoarea albastră fiind încă din perioada biblică un simbol al purității. De obicei, mireasa poartă portjartiere albastre.

Pachețele cu dulciuri: tradiția de a se dărui invitaților așa-numitele favoruri, adică mici prăjituri, pentru a rememora ziua nunții datează de sute de ani. Acest obicei s-a modificat între timp, dăruindu-se fiecăruia dintre invitați câte cinci migdale glazurate, simbolizând sănătatea, bogăția, fertilitatea, fericirea și viața lungă.

–––––––––––––

 

Diaspora romaneasca_Am fost la o nunta britanica... E altfel2

 

Altă țară, alte obiceiuri…

 

Britanicii nu știu să se distreze, cred cu convingere românii care au fost în calitate de nuntași la cununiile organizate în această țară. Ei nu înțeleg cum se poate face o nuntă fără mâncare pe săturate și băutură la discreție… Nici cadourile nu sunt importante, nici muzica…

„Ce nuntă o mai fi și aia?”, se întreabă mirați românii ajunși în Regatul Unit.

Paulina I. a fost la o singură nuntă britanică în șapte ani de când s-a mutat în Marea Britanie, dar nu își amintește cu plăcere de acea experiență. „A fost o nuntă cam de pomină”, mărturisește românca. Ea spune cu convingere că a servit atunci „cel mai ciudat tort de nuntă” din viața ei și crede că ceremonia de căsătorie la care a participat în anul 2013 îi va rămâne mereu în amintire, tocmai din această cauză…

 

Nuntă englezească

Românca Paulina I. a așteptat aproape cinci ani să fie invitată la o nuntă englezească. Iar când această dorință a ei a început să prindă contur, ea și familia ei s-au pregătit intens pentru acest moment. Ei și soțului ei nici nu le trecea prin cap însă, că vor avea parte, în final, de o mare dezamăgire…

„Lucram de doi ani într-o companie britanică, unde eram singura angajată româncă, iar unul dintre colegii mei englezi, pe nume James, m-a anunțat că se pregătește de nuntă”, își amintește Paulina. Ea a primit vestea cu mare bucurie, mai ales că se înțelegea bine cu tânărul ei coleg de birou. „Era un băiat foarte amabil și respectuos. Am și fost de câteva ori împreună în oraș, eu cu soțul meu și el cu prietena lui, atunci când se organizau ieșiri colective, colegiale, în companie”, precizează românca în vârstă de 33 de ani.

James și prietena lui erau englezi get-beget. El era slăbuț și înalt, iar partenera lui pe nume Suzanne era drăguță și elegantă. Nu împliniseră niciunul 30 de ani la acea vreme, își mai aduce aminte Paulina. Ea ne-a mai povestit cum englezul a împărțit invitațiile la birou, cu câteva luni înainte, mai multor colegi de servici și prieteni apropiați.

Nunta lui James cu Suzanne avea să aibă loc în toamna anului 2013, în luna septembrie. Dar Paulina a aflat că face parte dintre invitați încă de la începutul verii…

 

Pregătiri…

Paulina I. a fost conectată aproape trei luni la detaliile organizatorice ale nunții britanice la care urma să ia parte. Englezul James îi povestea zilnic româncei și altor colegi de-ai lui de birou despre cum evoluează pregătirile. „Eram foarte atentă și curioasă când ne vorbea. Urmăream cu interes, dar și cu multă înțelegere și compasiune efortul său. Asta pentru că James avea o poveste mai specială. Ne-a povestit cum a aflat că suferea de o boală gravă exact în ziua în care o ceruse pe Suzanne de soție. Apoi, a petrecut luni de zile prin spitale și ea i-a fost tot timpul alături. Nu lucrase aproape un an și nu stătea foarte bine financiar. Și totuși, cei doi au decis să organizeze nunta imediat ce au aflat că viitorul mire a depășit boala”, ne-a dezvăluit Paulina.

Românca a aflat că tinerii englezi ce urmau să se căsătorească au angajat o companie de organizare de evenimente să îi ajute în pregătirea nunții. „James mi-a spus că firma respectivă se va ocupa de rezervarea unei săli, de ceremonia religioasă și de cazarea invitaților. Totuși, din motive financiare, o mare parte din probleme trebuiau să își rezolve singuri. Nu stăteau prea bine cu banii, așa că au decis să se ocupe ei personal de ornarea sălii unde avea să aibă loc masa și dansul”, continuă relatările detaliate ale româncei.

 

Detalii organizatorice

Amănuntele dezvăluite de James, englezul care se pregătea să fie mire, au surprins-o pe românca Paulina. „Ceea ce îmi povestea el nu prea semăna deloc cu concepția mea românească despre ideea de nuntă”, recunoaște tânăra.

Colegii de serviciu ai mirelui și miresei au fost invitați la eveniment doar seara, a descoperit cu mirare românca. „Am primit o invitație pe care se specifica faptul că suntem așteptați la ora 8.00 pm și că totul se va încheia la ora 11.00 pm, înainte cu o oră de miezul nopții” , mai spune Paulina.

Nuntașii trebuiau să se deplaseze la o sală amenajată în clădirile unei foste ferme, în afara Londrei, în vecinătatea sud-vestică a metropolei. Viitorul mire James le-a mai spus colegilor lui de serviciu că ceremonia relioasă a căsniciei, programată mai devreme, în aceeași zi, avea să fie accesibilă doar în cadru restrâns, exclusiv pentru rudele apropiate ale celor doi tineri.

Paulina își manifesta fără rezerve mirarea la aflarea acestor vești, în timp ce toți ceilalți colegi ai ei de birou primeau toate informațiile fără a se arăta surprinși. La fel s-a întâmplat și când a venit vorba de cadou…

–––––––––––––

„Îmi amintesc că eram șase sau șapte colegi care am anunțat că vom merge la nuntă. Și am rămas de-a dreptul perplexă că trebuie să contribui la cadou cu suma de… 15 lire sterline. Practic am strâns toți cam 100 de lire sterline. Din acești bani cineva a cumpărat o felicitare, iar de restul au cumpărat un voucher la un magazin. Și ăsta a fost tot cadoul. Eu chiar am vrut să dau mai mult, pentru că intenționam să merg la nuntă cu soțul și fetița noastră. Dar ceilalți colegi mi-au spus că este suficient…”

Paulina I.

–––––––––––––

 

Așteptări mari…

Familia Paulinei a luat foarte în serios invitația de a participa la o nuntă britanică. „Aveam așteptări foarte mari. Ne închipuiam că va fi o participare selectă, cu englezi manierați și doamne cochete purtând pălării sofisticate. Apoi, ne-am gândit că trebuie să fim la înălțimea momentului pentru că, vrând-nevrând, reprezentăm comunitatea românească; mai ales că se întâmpla în septembrie 2013, când toate ziarele începuseră să scrie negativ despre români și România”, se destăinuie românca.

Paulina a îmbrăcat una dintre rochiile ei cele mai frumoase și elegante când a venit ziua nunții. Iar fetița ei în vârstă de 10 ani era „gătită ca o floare”, mărturisește mama ei. Soțul ei și-a pus la rândul lui costumul, cravata și pantofii de ocazii speciale pe care-i ținea în dulap. Și au comandat un taxi care să îi ducă peste o oră, din estul Londrei până în vecinătatea vestică a capitalei britanice. „Nu ne-am dus cu mașina noastră. Ne-am gândit că o să mâncăm și o să bem. Ba chiar am vorbit cu aceeași companie să mai trimită o mașin să ne ia, imediat după ora 23.00”, povestește Paulina.

 

Surprize, surprize

Toate așteptările româncei Paulina I. au fost „date peste cap” în numai 2-3 ore de prezență la nunta lui James și a Suzannei.

„Când am ajuns, am văzut că sala la care eram invitați se afla undeva în mijlocul unei păduri, în niște clădiri vechi, parcă niște foste hambare, dar totuși aranjate și renovate. Am intrat într-o încăpere mare, în care se aflau în total cam 50 – 60 de persoane. Ei erau toți invitații la nuntă”, ne spune Paulina afișând o mină surprinsă.

Mirele James și mireasa Suzanne au primit-o personal pe colega lui originară din România, care venise însoțită de soțul ei și pe fetița lor. „Ne-au servit pe toți  cu o cupă de șampanie, i-am felicitat și au schimbat câteva cuvinte cu noi, plini de amabilitatea lor caracteristică. Apoi ne-au arătat zâmbitori cum au amenajat, de jur-împrejurul sălii, mese ornate cu o multitutine de bomboane și dulciuri. «Puteți să serviți câte vreți», ne-au îndemnat gazdele evenimentului. Pe urmă ne-au condus la un bar, improvizat pe unul din pereții laterali ai sălii. De acolo am aflat că puteam să luăm băuturi oricând, dar contra cost. Deci trebuia să plătim ce consumăm. Am luat un pahar sau două și eu și soțul meu, plus un suc pentru fetiță. În rest, ne-am întreținut cordial cu ceilalți invitați”, adaugă Paulina, fără a-și ascunde dezamăgirea.

Iar surprizele au continuat pentru familia de români:

–––––––––––––

„Am mai observat cum într-un colț al sălii erau câteva mese ocupate de câteva persoane care luau masa. I-am întrebat curioasă pe alți invitați cine sunt cei care se bucură de acest privilegiu. Cineva ne-a lămurit însă imediat, spunându-ne că mesele sunt doar pentru rudele apropiate. Ei beneficiau de mâncare și băutură gratuită, în timp ce ceilalți invitați se puteau bucura de bomboane sau un pahar de vin contra cost…”

Paulina I.

–––––––––––––

 

Un tort, cât un cașcaval

Momentul tăierii tortului a fost anunțat cu mult entuziasm de tinerii miri, la scurt timp după ce fanilia de români ajunsese la eveniment. „Mirele a anunțat la microfon să se pregătească toată lumea pentru «Cheesecake». M-am gândit că este vorba de un tort special cu cremă de brânză. Soțul meu a scos aparatul de fotografiat și s-a apropiat să surprindă momentul. Dar ce a urmat a stârnit hohote de râs din partea tuturor…”, dezvăluie Paulina provocând suspans.

Toți nuntașii au descoperit în momentul următor ceva aparent incredibil.

–––––––––––––

„Mult așteptatul Ceescake era de fapt format din trei roți de cascaval de mărimi diferite. Ăsta era de fapt tortul cu etaj așteptat de toți nuntașii. Trei bucăți de cașcaval suprapuse…”

Paulina I.

–––––––––––––

„Gluma” a fost totuși gustată de toți cei prezenți. „S-au adus niște panere cu pâine și struguri. Și toată lumea a năvălit pur și simplu și s-a îngesuit pentru o felie de cașcaval servită cu struguri și pâine. A fost total neașteptat, dar, până la urmă, un moment de neuitat”, recunoaște românca Paulina, făcând haz de situație.

După „tortul de brânză” și câteva pahare de vin cumpărate de la bar, toată lumea a dansat. „A fost o orchestră și un mic ring de dans și toți au început să danseze. Soțul meu a dansat cu fetița noastră tot timpul, chiar și când au rămas singuri pe ringul de dans… Iar la ora 11.00pm totul s-a terminat, conform programului anunțat”, își încheie destăinuirea Paulina I.

 

 

Secretele nunților britanice,

prin ochii unui fotograf român

 

Nunțile britanice nu seamănă deloc cu cele românești, remarcă Rareș Pulbere, un român care trăiește la Londra și s-a specializat ca fotograf de nunți. „Am participat la câteva nunți britanice…”, ne-a declarat acesta înainte de a fi de acord să ne indice principalele diferențe dintre modul cum se derulează o nuntă în Regatul Unit, comparativ cu cele care au loc în România.

„Cea mai mare diferență este aceea că la români se pune accentul pe petrecere. Invitații nu vin la biserică uneori, dar nu lipsesc de la masă. În schimb, la britanici petrecerea este simbolică. Ea nu durează mai mult de două ore. Nuntații pleacă mulțumiți și dacă nu mănâncă. La fel este și cu dansul. O repriză de dans de 15 minute ar fi suficientă pentru cei care participă la o nuntă ce are loc în Marea Britanie. Lor li se pare ceva normal…”, accentuează Rareș Pulbere. Fotograful român explică în acest fel și programul redus al nunților britanice. „Totul se termină cel târziu la miezul nopții”, adaugă acesta.

–––––––––––––

„La noi, în România, nu se poate nuntă fără multă mâncare și dans toată noaptea. La britanici toate acestea sunt neimportante. Și dacă se servește masa, aceasta durează puțin. La fel și dansul…”

Rareș Pulbere, fotograf de nunți la Londra

–––––––––––––

Ceremoniile de căsătorie care au loc în Anglia ori în alte teritorii din Regatul Unit au alte repere cărora li se acordă o importanță sporită. „La ei este esențială ceremonia religioasă și «speech-urile»”, insistă rareș Pulbere. Nici nu se pune problema să se organizeze o nuntă fără tradiționalele luări de cuvânt în care membri ai familiilor viitorilor miri se adresează invitaților, mai spune acesta. În general, țin astfel de «speech-uri» mirele, unul dintre părinții mirelui sau miresei și, la alegere, unul din cavalerii de onoare sau o domnișoară de onoare.

Și repetițiile pentru pregătirea ceremoniei religioase sunt mai importante decât festinul, petrecerea și dansul, susține același fotograf român din Londra. „Aceste pregătiri se numesc «Bridal Party»”. Este vorba de momentele în care cavalerii și domnișoarele de onoare se întâlnesc pentru a pune la punct, în cele mai mici detalii, derularea ceremoniei.

Nici cadourile nu se bucură de prea mare interes în rândul nuntașilor la o ceremonie de căsătorie din Marea Britanie. „În mod tradițional, la nunțile lor, mirele și mireasa fac o listă de lucruri de care au nevoie. Apoi, nuntașii aleg câte un obiect de pe listă și îl cumpără pentru a-l face cadou mirilor. Dar, în ultima perioadă, și acest obicei dispare. S-a ajuns ca viitorii tineri căsătoriți să își comunice datele de cont și toți cei care doresc le virează o sumă de bani, fără nicio altă complicație…”, mai spune Rareș Pulbere.

–––––––––––––

„Cea mai mare nuntă britanică la care am fost chemat să fac fotografii avea cam 100 de invitați. În România, o astfel de nuntă este considerată mică, în timp ce britanicii credeau că au organizat o nuntă mare!”

Rareș Pulbere

–––––––––––––

sursa: http://www.diasporaro.com/

Leave a Reply

Your email address will not be published.