Istoria încărcată a handbalului românesc este plină de poveşti fascinante, unele consemnate deja, altele încă nedescoperite de publicul larg. De-a lungul celor 24 de ediţii ale Campionatului Mondial masculin, România a obţinut patru titluri şi ar mai fi putut obţine încă cel puţin unu-două, inclusiv în anii ’80, când a beneficiat de o altă generaţie extraordinară, care l-a avut ca lider pe Vasile Stângă. Spre exemplu, în 1986, echipa naţională a plecat ca principală favorită la turneul final din Elveţia, dar a terminat doar pe locul 9, în urma unor episoade incredibile. Depistat pozitiv la acel Campionat Mondial (!) şi suspendat pe viaţă în primă fază, “din cauza doctorului care mi-a dat bixtonim” după cum a relatat, Adrian Simion (54 ani) a făcut câteva dezvăluiri interesante de la acel Mondial. 

  • Fostul portar al echipei naţionale, medaliat cu bronz la JO de la Los Angeles, a povestit de ce generaţia lui Vasile Stângă nu a obţinut niciodată medalia de aur la vreo competiţie majoră, a prezentat cel mai bun “7” din istoria handbalului românesc, care au fost cei patru jucători de nota 10, în opinia lui, dar şi lucruri fascinante din interiorul echipei de fotbal care tot în 1986 câştiga Cupa Campionilor Europeni. În vremea respectivă, secţiile de fotbal şi handbal ale Stelei erau înfrăţite, iar uneori făceau şi cantonamentele împreună.

Discuţia cu Adrian Simion a plecat de la evoluţiile naţionalei de tineret U21 la Campionatul Mondial din Brazilia, unde România a ocupat locul 8, şi de la un episod pe care l-a avut anul trecut cu FRH, la un concurs pentru ocuparea postului de antrenor federal de juniori, la care s-a simţit umilit.

Diferenţa dintre Franţa şi România se face la raportul de centre naţionale

“Ştiţi care este diferenţa dintre locul 1 ocupat de Franţa şi locul 8 al României? Ei au 8 centre naţionale de handbal, noi doar unul!”, a susţinut Adrian Simion. Fostul portar al României a urmărit cu atenţie parcursul echipei lui Ovidiu Mihăilă şi Daniel Apostu în Brazilia, interesul fiind dat şi de faptul că el a activat aproximativ un an în cadrul Centrului Naţional de Excelenţă de la Sighişoara. Centru care a crescut şi jumătate din băieţii care au compus naţionala la Mondialul Under21.

Sighişoara a “întârziat” să producă mai mulţi jucători pentru prima reprezentativă pentru că “nu este Vlad Caba antrenorul naţionalei!”, a fost declaraţia şoc a interlocutorului, care a continuat: “Nu a acceptat postul pentru că nu avea cu cine să lucreze. Nu putea să spună că îl vrea pe x,y, z, iar preşedintele sau altcineva să îi impună alte nume. Aşa ceva lui Caba nu-i faci! La echipa de club, cel cu pădurile (n.r. Verestoy Attila) i-a dat mână liberă, i-a spus de la bun început că el centrează, el dă cu capul. Ştiţi de ce merge pe străini şi nu pe români? Chestia este foarte simplă, jucătorul român mai comentează: <<A venit să-mi bage de-ale lui Oţelea, de-ale lui Vlase>>, îi mai ia pe antrenori la mişto. Pe când un străin nu vine şi se crede nu ştiu cine”.

“Pe noi nu ne-a plătit FR de Handbal, ci Petre Paleu”

Adrian Simion susţine că la CNE Sighişoara a întâmpinat dificultăţi pentru că “federaţia nu dă niciun ban. Totul este plătit de Ministerul Educaţiei, lumină, întreţinere, oameni, tot ce vreţi. Pe noi nu ne-a plătit FR de Handbal, ci Petre Paleu. Mergem la bancă şi scoatem extrasul de cont: Petre Paleu îi dă 2.000 de lei lui Adrian Simion. Atât aveau şi ceilalţi, doar că ei mai aveau şi bani de la Ministerul Învăţământului ca profesori”.

Fostul portar al naţionalei şi al echipei Steaua a rezistat doar un an la CNE Sighişoara tocmai pentru că a îndrăznit să-şi ceară drepturile, după cum a povestit: “După ce Paleu nu a mai fost, nu am mai primit niciun ban. Ianuarie niciun ban, februarie niciun ban, martie niciun ban. Veneau copiii, domn profesor, daţi-mi şi mie 5-10 lei, să-şi ia câte o apă, câte un suc. Le mai dădeam la portari din pensia mea de militar, dar veneau şi ceilalţi şi nu aveam de unde să le dau la toţi. Copiii aveau indemnizaţii, cei mici de 200 de lei, cei mari de 500 de lei, dar nici ei nu îşi primeau banii. Tot Paleu îi plătea la un moment dat. Atunci l-am sunat pe domnul Gaţu, am vorbit şi cu Mariana Cătuţi care îmi spunea <<Domnul Simion, d-voastră nu sunteţi sănătos, aţi fost portar şi vă înţeleg. Păi staţi să câştige ăştia la loto. După vreo 6 luni de telefoane, insistenţe a avut loc extragerea şi mi-au dat banii. Apoi m-au dat afară datorită restructurărilor de la centru>>”.

Revenind la România U21, naţionala a reuşit să pătrundă între primele 8 echipe ale lumii la această categorie pentru “că băieţii sunt prieteni între ei. Coco (n.r. Mihăilă) a fost apropiat de jucători, este mai sufletist. De Apostu nu mai vorbesc, e de nota 10. De asta au avut performanţe, au format o echipă, iar antrenorii au făcut parte din gaşca lor. România a câştigat titluri mondiale în anii 60-70 tocmai din acest motiv, pentru că handbaliştii erau uniţi. Păi dacă Ghiţă Licu, care juca la Dinamo, venea şi spunea că vrea să-şi ia un casetofon de 90 de mărci, iar el avea numai 50 de mărci, Gaţu, jucător la Steaua, se ducea la toate lumea şi strângea bani pentru a-l ajuta să-şi cumpere aparatul respectiv. Generaţia noastră, aia de excepţie cu Stângă, Berbece, Marian Dumitru era unu la unu”, a explicat Adrian Simion.

  • DECLARAŢIE
  • “Poarta echipei naţionale o văd cam aşa, Mihai Popescu primul, iar în spatele lui Ţenghea şi Makaria. I-am spus şi lui Aihan Omer: “<<Gândeşte-te aşa: Nicolae Munteanu în faţă, iar în spatele lui să vină Alexandru Buligan şi Adrian Simion”, Adrian Simion, medaliat cu bronz la JO 1974

Episodul CM 86: Băieţii au plecat în Puma şi s-au trezit cu Adidas, Stângă, băgat în spital, Simion, depistat pozitiv şi suspendat pe viaţă în primă fază

Ajunsă la punctul “generaţia lui Vasile Stângă”, discuţia a devenit mai mult decât interesantă. Episodul “Mondialul din ’86” este plin de surprize, captivant şi cu un deznodământ neaşteptat.

“În ’86, înaintea turneului final, am fost îmbrăcaţi din cap şi până în picioare de Puma, ne-au dat 36 de articole. Am jucat în Puma cu sârbii la Arad într-un meci amical, am plecat apoi la Campionatul Mondial, iar când am coborât la hotel în faţă era o maşină … Adidas! Nici n-am ajuns bine în camere că a sunat şeful de delegaţie: <<Băieţi, veniţi jos, în sala de şedinţe!>> Am coborât, mesele erau puse ca la nuntă, cu 32 de articole de la Adidas. Puma ne promisese câte 4.000 de mărci pentru medalia de aur, România era cotată cu prima şansă la câştigarea titlului mondial. Ştiam numai noi, băieţii, nici antrenorii Nicolae Nedef şi Lascăr Pană nu aflaseră iniţial. Probabil că unii băieţi au şoptit, astfel că Partidul a efectuat această schimbare de echipament”, a început povestea participării la CM 1986.

Până la urmă, România nu a mai apucat să joace în Puma, dar nici să se lupte pentru titlul mondial în Elveţia. Continuă Adrian Simion: “În meciul cu cehii, Vasile Stângă pleacă pe contraatac, dar îl opreşte unul cu un cot în gură. Vasile este <<mort>>, fractură, luat cu targa şi dus direct la spital. Operaţia a durat aproximativ 6 ore, iar noi am pierdut practic liderul echipei, totul s-a rupt atunci pentru România.  Apoi, la meciul cu Suedia, am avut şi eu probleme, nu puteam să respir din cauza unei răceli puternice. Doctorul mi-a dat bixtonim, iar a doua zi, la antidoping, a ieşit efedrină. Au venit la mine şi mi-au spus că trebuie să stau în tribună, lui Lascăr Pană i-a căzut faţa. Ne-a bătut şi Suedia, şi Ungaria, Sandu (n.r. Buligan) a rămas singur să apere poarta până la final. S-a scris în istoria handbalului că m-au suspendat pe mine? În niciun caz! IHF mi-a dat suspendare pe viaţă, însă s-a dus Lascăr Pană cu contraexpertiza şi după ce s-a făcut un raport, pedeapsa mi-a fost redusă la 2 ani”.

În anii’80, handbalul românesc, dar şi clubul Steaua erau căutate de mari brand-uri. Pe lângă episodul Puma – Adidas a existat şi un episod Ford – Castrol, doar că discuţiile au fost cu totul altele în cazul ultimelor două firme. “Au venit cei de la Ford şi de la Castrol şi au spus că vor să sponsorizeze echipa de fotbal. Amândouă firme au venit după ce Steaua a câştigat Cupa Campionilor Europeni. Ceauşescu s-a gândit, nu ştiu cu cine o fi vorbit, să le propună celor de la Castrol să sponsorizeze echipa de handbal, a doua secţie a Stelei după fotbal. Astfel, am devenit singura echipă din Cupa Campionilor care a jucat cu Castrol pe piept”, a povestit Adrian Simion, fost portar ani buni şi la Steaua.

Între echipele de fotbal şi handbal ale clubului Steaua era o legătură foarte strânsă, drept dovadă că cele două formaţii făceau şi cantonamente comune. Una din poveşti, cantonament înaintea sezonului 85-86:

“Jucau rummy, Ienei cu Iordănescu, Bibi (n.r. Birtalan) cu Radu (n.r. Voina). La un moment dat, Nea Imi întreabă: <<Răducule, tu ce faci mâine la antrenament? Păi alergare!>>, a venit răspunsul. Radu Voina scria în fiecare zi programul de pregătire şi îl punea pe uşa de la cameră. Emerich Jenei a întrebat apoi care e <<miliţeanul>>. Când eram la Forban, <<miliţeanul>> era intersecţia Râşnov cu DN1, adică 6,5 km dus, 6,5km întors, 13 kilometri în total. A doua zi am început să alergăm, i-am luat şi pe fotbalişti. După un mamelon (n.r. deal), Bumbi (n.r. Bumbescu) strigă: <<Nea Imi… mi s-a pus un cârcel>>. Antrenorii erau în spate cu un ATV de 12 locuri şi îi adunau unul câte unul. După un timp şi celălalt fundaş, Moţăţei (n.r. Iovan):<< Nea Imi, cred că am făcut entorsă!>> Până la şosea au adunat cam jumătate de echipă.

Primul la alergare era Stângaciu, ştia şi traseul, era din Râşnov. Toţi ceilalţi strigau la el să stea mai încet. Noi toţi, grupaţi, alergam frumos, nu erau probleme. Ce a urmat? În ’86 ei au câştigat Cupa Campionilor. În iarna 86-87 ei n-au mai venit cu noi, s-au dus în turneu. Noi ne-am reîntors la Forban şi cam aceeaşi porţie de alergări. După primul mamelon, începe Vasile (n.r. Stângă): <<Radu, mă doare piciorul!>>. El era cu Skoda, Est 100, pe care a luat-o la Jocurile Olimpice. După al doilea mamelon, Marian Dumitru: << Ahhh…>> Până la urmă, am ajuns în drum, iar cei doi erau în spate, în maşina lui Radu Voina. Pe Cezar (n.r. Drăgăniţă) îl bufnea râsul şi la un moment dat le-a spus<< Daţi-vă jos de aici!>>, la cei doi au avut replica: <<Vrem să câştigăm şi noi Cupa Campionilor Europeni!>>.

Cum schimba Ilie Ceauşescu valoarea primelor

Perioada anilor ’80 a fost şi cea în care familia Ceauşescu s-a implicat mult în viaţa clubului Steaua. “Fratele lui Nicolae Ceauşescu, Ilie, era mai implicat decât Valentin Ceauşescu, fiul dictatorului, înainte de ’86. Stătea cu noi şi în tribună, şi la vestiare. Noi spre exemplu aveam 1.000 de lei primă la un meci cu miză în Cupa Campionilor, iar fotbaliştii 15.000 la un joc cu FC Argeş. La un meci în semifinalele Cupei Campionilor cu Metaloplastica, Ilie Ceauşescu a venit în vestiar şi ne-a spus: <<ne-am gândit să vă dăm câte 500 de lei>>. Munteanu a ridicat două degete şi după ce i-a dat aprobarea de a vorbi în calitate de căpitan, fiul fostului dictator a mărit prima <<Hai, măi, băieţi, mai punem un zero! La pauză era 11-11 a venit în vestiar şi ne-a spus că dublează suma dacă ne calificăm. La Valentin nu exista asta”, a dezvăluit fostul portar.

În tot acest context, Adrian Simion a relatat şi un episod, cu decurgeau negocierile între Victor Piţurcă şi Ilie Ceauşescu, fratele lui Nicolae Ceauşescu, atunci când era vorba de prime de joc:

  • Victor Piţurcă: Hai, bre, ‘nea Ilie, tu nu ştii să sari deloc la cap!
  • Ilie Ceauşescu: Bine, aveţi primă 20.000 de lei
  • Victor Piţurcă: Ai dat-o pe lângă poartă!
  • Ilie Ceauşescu: 30.000 de lei!
  • Victor Piţurcă: Gata, ai dat-o în vinclu!

DECLARAŢIE: “Cine a fost cel mai mare portar al României din toate timpurile? După performanţe, fără probleme, Cornel Penu şi Mişu Redl. Dar ca şi valoare, Fane Orban”, Adrian Simion


Adrian Simion: “Cei patru jucători de nota 10: Gruia, Stângă, Dumitru, Berbece”

Adrian Simion a prins în exerciţiu una dintre cele mai bune generaţii ale handbalului românesc, dar a văzut la lucru şi generaţiile care au dus România pe cele mai înalte culmi ale handbalului mondial. Fostul portar a susţinut că “România a avut valori extraordinare”, dar a notat cu 10 doar patru jucători români!

“Lui Gheorghe Gruia îi dăm nota 10, dar şi lui Vasile Stângă îi dăm 10 cu trei de plus. Din 17 goluri ale României, uneori Gruia dădea 14 goluri. Doar că pe el îl mai ajuta şi Gaţu, îl ajuta şi echipa. Vasile Stângă rezolva, în schimb, problemele pe puterile lui”, începe Adrian Simion caracterizarea oamenilor de 10 din istoria handbalului românesc. Înainte de a trece la următoarele două nume, fostul portar povesteşte şi un episod prin care Stângă îşi dovedise calităţile de gladiator:

“Înaintea plecării la JO 1984, la Los Angeles, Nicolae Nedef a pus 100 de lei la 70 de metri distanţă şi i-a transmis lui Vasile: <<dacă dai mingea peste 70 de metri, iei suta, este a ta!>>”. De ce acest exerciţiu? Nu pentru că a vrut neapărat să arunce Vasile, ci pentru că la RDG-işti aruncase cineva 72 de metri. Între noi şi RDG-işti era un echilibru, cam 5-5 la 10 meciuri, pe când cu RFG-iştii câştigam 8 din 10 jocuri. Vasile Stângă a aruncat 74 de metri şi a luat suta de lei. Dacă FRH ar pune un astfel de test de control azi, nu ştiu cine l-ar putea lua”.

Al treilea jucător de 10 a fost … Marian Dumitru. “Pe lângă faptul că a fost un inter dreapta de excepţie se apăra extraordinar de bine. Gruia nu prea le avea cu apărarea, iar Vasile se apăra când şi când. Poate nu avea calităţile lui Gruia şi Stângă, dar le făcea pe toate”, a susţinut Adrian Simion. În fine, al patrulea om de 10 a fost o extremă, Dumitru Berbece. “Îţi dădea goluri imposibile, aşa cum s-a întâmplat şi la Supercupa Mondială din 1983, când la scor egal cu URSS nu mai dădea nimeni la poartă, iar după o succesivă el a pus o boltă, cu gol la vinclu. A avut nişte calităţi native incredibile, dacă între bară şi portar era puţin spaţiu, pe acolo o băga în plasă”, a concluzionat Adrian Simion, care a adăugat că România a avut şi alţi jucători incredibili, doar că erau mai degrabă oameni de echipă. Interlocutorul s-a angrenat şi într-un joc al imaginaţiei şi a prezentat pentru ProSport şi echipa magnificilor all-time, alăcuirea primului “7” fiind pus subiectivă după cum a ţinut să precizeze:

Orban – Tudose, Gruia / Stângă, Gaţu, Dumitru, Berbece, Stockl

DECLARAŢIE: “Vă daţi seama ce echipă făceau pe timpuri preşedinte – Cristian Gaţu, general de brigadă în rezervă, secretar general – Mihai Marinescu, colonel în rezervă, director tehnic – Gheorghe Goran, colonel în rezervă. Era armată acolo, dar şi disciplină.  Acum nu mai e armată”

Pe finalul discuţiei, Adrian Simion a insistat pe povestea lui vs Federaţia Română de Handbal din 2014. Concret, fostul portar a fost respins la un concurs al FRH pentru ocuparea postului de antrenor federal de juniori: “Au scos la concurs post de antrenor de categoria a 3-a, când de 3 ani nu mai există aşa ceva. Scoţi tu aşa ceva pe site-ul federaţiei? Puteau să numească direct antrenor federal fără examen, dar ei au vrut concurs şi au pus tot pe cine au vrut (n.r. Alexandru Dia)”. Adrian Simion nici nu a putut susţine examenul şi este supărat pe explicaţiile primite de la preşedintele FRH, Alexandru Dedu: “Vii şi îmi spui mie în scris că plata antrenorilor se face după OG 10. Aceasta este o ordonanţă pentru bugetari. Federaţia Română de Handbal este persoană juridică de drept privat. Deci Dedu poate să facă ce vrea, că ia dintr-o parte şi îl plăteşte pe Simion, este treba lui ce face cu banii. El este ordonator de credite”. Singura “alinare” în tot acest caz este numirea lui Alexandru Dia ca antrenor federal la juniori. “Dacă îmi spuneau de Dia de la început, nici nu mai îmi depuneam dosarul. Este un băiat care îşi face treaba foarte bine”, a încheiat Simion pe acest subiect.

Alexandru Dedu, preşedintele FRH, a avut o reacţie pe această temă: “A fost o comisie care i-a analizat dosarul şi care a considerat că nu este pregătit. Ce a făcut domnul Simion în handbal în ultimii 20 de ani? La ce pregătiri a fost, la câte cursuri ale Federaţiei a participat? Domnul Simion trebuie să facă ceva, să practice şi apoi discutăm. Nu putem sta acasă şi arunca cu pietre”. Şeful handbalului românesc susţine că fostul portar a început o “vendeta” pentru că nu l-a numit antrenor cu portarii la CNE Sighişoara.

sursa

Leave a Reply

Your email address will not be published.