Un adevarat “Triunghi al Bermudelor” romanesc se gaseste la doar cateva sute de metri de cearsafurile turistilor care se prajesc la soare in localitatea 2 Mai!
Pestera de la Limanu este considerata de specialisti cel mai complex labirint vazut vreodata, neexplorat in intregime pana in prezent!
Localnicii vorbesc cu teama de “locul blestemat” si stiu din mosi-stramosi ca nu este bine sa se apropie de acesta, vazut ca o poarta catre “lumea de dincolo”. Oamenii spun, cu teama, ca multi dintre cei care s-au incumetat sa intre in adancurile pesterii de la Limanu nu s-au mai intors niciodata, iar cei care au mers in cautarea lor nu au mai gasit nici o urma. Asa a aparut ipoteza ca pestera este de fapt o poarta catre o alta lume, sau o alta dimensiune.
Chipuri de piatra si sculpturi
Putini dintre turistii care vin vara pe plajele insorite ale Marii Negre de la Mangalia si Vama Veche, stiu ca un pic mai incolo de asfaltul soselei pe care pasesc, drumul duce catre o lume plina de istorie si mister.
Intrarea in pestera se face printr-o poarta metalica de la poalele dealului, mai jos de o padurice de pini si este strajuita de cateva pietre mari. Chipurile din piatra care se pot vedea la intrare au facut ca pestera sa primeasca si denumirea de „La Icoane”, figuri care se presupune ca ar fi fost scrijelite in piatra pentru locul prin care se intra in pamant. “Icoana inseamna in limba veche “chip”, “imagine”. Nu e vorba de icoane in sensul crestin. Acolo erau niste chipuri din piatra, chiar la intrare. Bolovanii de la intrare au fost sculptati, cand am facut eu cercetari se vedeau clar trasaturile umane, ochii, nasul, gura. Acum sunt rasturnati, nu cred ca se mai vede ceva. Deci erau niste capete de piatra care vegheau la intrarea in pestera. De aceea satenii au numit pestera “La Icoane”. Figurile astea au fost facute probabil demult, in vremea dacilor, poate ca un semn de recunoastere pentru locul prin care se intra sub pamant, ori cine stie din ce alte motive”, povesteste profesorul Vasile Boroneant, expert in arheologia pesterilor.
O lume plina de istorie
Pestera a fost descoperita in anii ’70, gasindu-se in subterane ceramica, atat romana, cat si greceasca, chiar si dacica dacica, si, totodata, a mai descoperit desene rupestre, figuri de oameni si de animale.
La aproximativ 35 m de la intrare se afla si un bloc de piatra pe care sunt gravate trei figuri umane. Reprezentarea a fost insa distrusa partial.
Un interes deosebit prezinta figurile de calareti; caii vazuti din profil sunt redati in galop, iar calaretii au chipurile privite din fata. Ca siluete si mod de prezentare, seamana in mod izbitor calaretilor daci de pe ceramica descoperita in multe asezari de pe aria locuita de traco-daci.
Un adapost din calea cotropitorilor
Mai exista si alte desene, simbolurile religioase crestine, literele sau cuvintele in caractere chirilice – apartin perioadei romano-bizantine si celei ulterioare, fiind o dovada ca pestera de la Limanu a constituit un adapost pentru populatia locala pana tarziu catre sec. X-XI e.n.
Cele mai vechi desene apartin insa foarte probabil perioadei de maxima inflorire a culturii geto-dacice (sec. I i.e.n.) de cand dateaza, conform arheologilor, amenajarea pesterii.