O cititoare se afla duminică, 13 decembrie, la Milano. Într-o piaţă de vechituri (Mercatino delle pulci), undede obicei se vând obiecte uzate, vechi, prăfuite prin pivniţe, fâlfâia mândru un steag românesc, ceea ce a atras-o pe cititoarea noastră în zona respectivă.

Când a ajuns la locul cu pricina, i s-a făcut ruşine şi scârba:“Unde fâlfâie steagul şi iese fum, acolo-s românii noştri!”

Românii încropiseră un bazar alimentar – singurii care vindeau alimente – unde expuseseră cărnuri, prăjituri cu cremă, murături, dar nu numai. Făceau şi nelipsiţii mici şi serveau băuturi alcoolice, în condiţii totale de lipsă de igienă, aşa cum reiese din pozele făcute pe ascuns de românca noastră. Pe ascuns, pentru că “riscai să-ţi iei vreo două în bot, bărbaţii erau deja beţi criţă”, spune cititoarea noastră.

 

“Eu m-am săturat să mă ruşinez de naţia mea, suntem noi primii care trebuie să luăm atitudine faţă de asemenea circuri pe care le fac conaţionalii noştri. Înţeleg că au clienţi, pentru că erau inclusiv mămici cu copii care le cumpărau ‘prajituri bune ca la România’. Dar cum poţi tu, mamă, să-i cumperi copilului o prăjitură expusă pe o tarabă, în aer liber, sau o bucată de carne pusă pe o masă joasă, pe lângă care trec toţi? Vânzătorii se scarpină în cap sau între picioare şi ating marfă cu mâinile. Apoi ne văităm că românii sunt bolnavi!”

Sinceră să fiu, asemenea scene nu le-am mai văzut nici în România. Până şi acolo, ţăranii au învăţat să expună porcul tăiat în frigidere şi să-l manipuleze cu mănuşi.

Nu ştiu cum e în România, dar în Italia, nu poţi vinde sau subministra alimente şi băuturi după ureche. Pentru a vinde sau a subministra alimente, trebuie să fii în posesia unui permis specific, nu-ţi deschizi magazin/tarabă/restaurant de capul tău.

Alimentele deperibile trebuie ţinute în frigidere, acoperite, nu expuse la praf, insecte şi microbii care pot circula într-o piaţă (de vechituri, mai ales). Carnea trebuie să fie certificată, ştampilată, prăjiturile cu cremă la fel, trebuie să provină de la laboratoare certificate. In plus, trebuie sa ai un certificat de autocontrol (HACCP), iar eu am dubii ca ambulanţii cu pricina ar avea vreo colţ de hârtie. Regulile birocratice, dar mai ales igienice sunt foarte, foarte stricte, pentru că nu vinzi potcoave, ci alimente care pot pune în pericol sănătatea, dacă nu chiar viaţa persoanelor. Vinzi bombe microbiologice, care pot ucide!

Există destule magazine româneşti în Italia, eu nu înţeleg cât poţi fi de leşinat după o prăjitură de cofetărie sau o bucată de carne, încât s-o cumperi de oriunde, fără să-ţi faci nici cea mai mică problemă!

Rămân în ambitusul activităţilor ilegale, pentru că de activitate ilegală este vorba, şi vreau să amintesc şi multitudinea de curieri care fac transport persoane şi colete, fără a avea vreo licenţă. E perioada sărbătorilor şi mulţi trimiteţi pachete acasă.

În loc să faceţi mereu pe victimele, că au italienii ceva cu românii, ce-ar fi să începeţi să luaţi atitudine faţă de cei care vă iau banii în mod ilegal şi cu care riscaţi să mai şi pierdeţi pachetele? Să ştiţi că şi cei care funcţionează perfect legal iau tot 1 euro la Kg, nu vă pun pe voi să le plătiţi autorizaţiile. Îi îmbogăţiţi pe nişte evazionişti fiscali şi riscaţi şi să vă pierdeţi pachetele. Prinde orbul, scoate-i ochii!

După #Colectiv, strigau toţi că vor schimbare. Schimbarea porneşte de la fiecare în parte. Nu toţi trebuie să fim oameni de afaceri, dacă nu ne permitem să o facem corect 100% şi nu suntem capabili să vedem mai departe de lungul nasului. În afaceri, nu-i important doar câştigul peste noapte, ci şi viaţa celor cu care ne jucăm, ca şi cum am fi toţi nişte Dumnezei, dând mereu vina pe alţii: pe guvern, pe cine ia şpagă, dar niciodată pe cine o dă, ca şi cum şpaga ar ieşi singură din buzunarul lui, fără să-şi dea seama.

Eu vă spun sincer, să fi fost în locul cititoarei, aş fi chemat imediat ASL-ul la faţa locului. Nu mă interesează că-s români, italieni sau senegalezi, nu mă interesează că-s “de-ai noştri”, pentru că nu-s rude cu tata. Sunt doar persoane care prezintă un pericol public, atât ei cât şi clienţii lor. Nu mă interesează nici că “şi ai lor fac şi dreg”, pentru că “ai lor” sunt la ei acasă şi trec mai neobservaţi, dacă nu-i denunţă nimeni, din acelaşi “patriotism” de 2 lei.

Dacă vreţi să continuaţi să fâlfâiţi tricolorul cu mândrie, la orice tăiere de moţ la bască, vă sfătuiesc să faceţi şi voi la fel: încetaţi să mai cumpăraţi de la oricine şi avizaţi autorităţile, când vedeţi asemenea mizerii.