O lume mai tensionată ca oricând în ultimii 25 de ani, cu pericole şi conflicte la tot pasul. Plouă cu petrol ieftin, dar jocurile marilor bănci centrale ne-ar putea lăsa în ofsaid. Vedem în continuare care sunt principalele riscuri externe la care este expusă România la trecerea în noul an, dar şi ce am putea avea de câştigat.

Petrol. Greu de spus cu certitudine ce va cântări mai greu la anul. Prăbuşirea preţului petrolului are implicaţii semnificative pentru economie, dar şi în plan geopolitic.

Marii producători de petrol, în frunte cu ţările arabe din cadrul OPEC şi Rusia, sunt încleştaţi în lupta pentru conservarea cotei de piaţă. Preţul barilului de petrol a coborât de la peste 100 de dolari în toamna anului trecut la mai puţin de 40 de dolari în prezent, iar până acum nimeni nu pare dispus să cedeze, în pofida problemelor financiare care apar atunci când eşti nevoit să-ţi vinzi marfa ieftin.

În prezent, toate semnele anunţă noi scăderi ale preţului petrolului în noul an. La summit-ul OPEC de la Viena de la începutul lunii decembrie, Arabia Saudită a rămas neclintită, refuzând din nou să accepte reducerea producţiei pentru a aduce preţurile mai sus. Mai mult, OPEC a renunţat la ţintele de producţie, oricum ignorate în ultimul an şi jumătate: fiecare ţară produce şi exportă cât vrea.

În plus, primăvara anului viitor va aduce cel mai probabil în piaţă Iranul, unul dintre cei mai mari producători şi exportatori de petrol din lume înaintea embargoului impus de Statele Unite şi aliaţi pentru a descuraja programul nuclear al Teheranului. Sancţiunile economice vor fi ridicate treptat, după cum prevede acordul încheiat în acest an de SUA şi marile puteri cu Iranul. Acordul asupra programului nuclear al Iranului dezlănţuie economic vechiul rival regional al Arabiei Saudite şi Turciei şi cea mai mare putere de orientare şiită din regiune.

Dincolo de suferinţa statelor producătoare, care tânjesc după petrodolarii de altădată, prăbuşirea preţului petrolului reprezintă un câştig binevenit pentru economiile consumatoare de ţiţei, în speţă Statele Unite, Uniunea Europeană şi marile economii emergente – China, India, Brazilia. Ieftinirea carburanţilor va produce scăderi de costuri la scară largă şi va acţiona ca un stimulent al activităţii economice acolo unde măsurile fiscale şi de politică monetară ale guvernelor şi băncilor centrale s-au dovedit ineficiente.

Partea pozitivă a ieftinirii petrolului se vede deja în România. De ceva vreme avem benzină şi motorină mai ieftine decât valorile cu care ne-am obişnuit în ultimii ani – sub 5 lei pe litru în prezent – ceea ce accentuează declinul inflaţiei, aflată oricum în teritoriu negativ după reducerea TVA la alimente. Anul 2016 aduce scăderea cotei generale a TVA de la 24% la 20%, reducere care se aplică şi carburanţilor.

Continuare pe economica.net