“Elevi cu cetăţenie neitaliană. Între dificultăţi şi succese”: Raportul Ministerului Educaţiei şi al Fundaţiei Ismu prezentat pe 14 aprilie la Milano şi pe 16 aprilie în Camera Deputaţilor.

Două noutăţi: generaţiile secunde născute în Italia reprezintă acum majoritatea; şcolile profesionale nu mai sunt prima alegere pentru elevii neitalieni.

Elevii străini sunt tot mai mulţi. Dar tot mai mulţi sunt născuţi în Italia. Paradoxul reiese din raportul “Elevi cu cetăţenie neitaliană. Între dificultăţi şi succese” al Ministerului Educaţiei şi Fundaţiei Ismu. Pentru prima dată, în anul şcolar 2013-2014 cei născuţi în Italia reprezintă mai mult de jumătate: 415.283 (51,7%) din 802.844 de elevi cu 196 de naţionalităţi.

 

În clasele superioare, numărul străinilor născuţi în Italia s-a triplat în şase ani. Pe de-o parte este consecinţa legii cetăţeniei bazată pe dreptul de sânge, care face ca aceştia să crească ca tineri străini “aici de o viaţă”. De cealaltă parte, prezenţa neitaliană este tot mai stabilă, formată din familii cu copii. În paralel, numărul elevilor nou-sosiţi a coborât de la 46.154 în 2007-2008 la 30.825 în 2013-2014. Însă, în ultimul an numărul lor a crescut: +7.989, în special ca urmare a amplificării reîntregirilor familiale şi a minorilor străini neînsoţiţi.

Şcoli publice şi private

Mariagrazia Santagati, profesoară de Sociologie la Universitatea Catolică din Milano, a îngrijit volumul Ismu împreună cu Vinicio Ongini de la Ministerul Educaţiei. Explică: “În fiecare nivel şcolar creşte numărul străinilor. Din 2001-2002 până în 2013-2014 numărul lor a crescut de patru ori, trecând de la 2,2% din total la actualul 9%.

Din 2009-2010 până astăzi a crescut cu 19,2% anual, în faţa unei diminuări cu 2% pentru italieni“. Tendinţa este valabilă şi pentru şcolile private: în ultimii 4 ani +16% străini, -7,5% italieni.

Primatul românilor

Naţionalităţile cele mai răspândite? Români (154.621), albanezi (107.847), marocani (101.176). Urmează la distanţă chinezi (39.211), filipinezi (24.839, pentru prima dată printre primele cinci poziţii), moldoveni, indieni, ucraineni şi peruvieni.

Pentru prima dată şcolile tehnice le depăşesc pe cele profesionale. Mariagrazia Santagati indică cealaltă noutate de anul acesta: “Pentru prima dată, şcolile profesionale nu mai sunt alegerea preferată a străinilor”. Cu 37,9% în 2013-2014 au pierdut primatul în favoarea şcolilor tehnice (38,5%). Urmează liceele cu 23,5%. Însă cercetătoarea adaugă: “Dacă însă se iau în considerare numai generaţiile secunde, adică născuţii în Italia, şcolile thnice urcă la 41,1% şi liceele la 29,6%”.

Creşte şi numărul străinilor din universităţi: 4.498 de înmatriculaţi extracomunitari(neincluşi, aşadar, comunitarii, cum sunt românii) în 2013-2014 cu diplomă obţinută în iunie 2013. Numai 15% sosesc din străinătate, în timp ce majoritatea continuă parcursul şcolar efectuat în Italia. “Printre noii înscrişi – spune Santagati – 17% au o diplomă profesională, în timp ce procentul de italieni care continuă studiile după o diplomă de acest timp este de numai 3,8%”.

Această dorinţă de formare este confirmată şi de înscrişii la centrele de formare pentru adulţi (Ctp, astăzi Cpia): străinii sunt 43,9%, în creştere netă.

Eşecul şcolii italiene

După ce au fotografiat compoziţia claselor, cercetătorii au comparat randamentul italienilor cu cel al străinilor. “Pentru născuţii în Italia – explică Santagati – diferenţa faţă de italieni e minimă, însă pentru străinii sosiţi recent diferenţa este puternică. Se înregistrează îmbunătăţiri în ultimii ani, însă inegalităţile continuă“. La probele Invalsi din şcolile secundare superioare, elevii străini obţin 14 puncte mai puţin la matematică şi 27 la litere faţă de colegii italieni.

În datele Pisa OCDE 2012 diferenţa între elevii de cincisprezece ani urcă la 50 la matematică. Şi tocmai de la acest studiu soseşte eşecul cel mai grav: “Sistemele şcolare – se citeşte în raport – din Italia, Spania, Grecia, Norvegia şi Suedia apar mai puţin eficace ca rezultate obţinute de elevi şi ca model de integrare prin diferenţa dintre elevii autohtoni şi imigranţi”.

Adio şcoli profesionale

Pentru prima dată din 2012 majoritatea elevilor străini din Italia aleg şcoala tehnică în defavoarea celei profesionale. Şi liceele primesc un număr mai mare de elevi de cetăţenie neitaliană faţă de anii trecuţi. În special fetele sunt cele care schimbă situaţia: de fapt, ele sunt cele care aleg în majoritate liceul faţă de băieţi şi se împart în mod egal în diferite profile şcolare. Sunt datele privind elevii de cetăţenie neitaliană pentru anul şcolar 2013/2014.

Şi pentru acest an datele Ismu confirmă masiva orientare a elevilor străini către şcoli tehnice şi profesionale. Totuşi se resimte o schimbare a tendinţei: faţă de anul trecut, numărul înscrişilor la liceu a trecut de la 22,9% la 23,5%.

În 2001 erau numai 21,8%. Şcolile tehnice primesc 38,5% dintre străini şi păstrează cota de anul trecut, însă pentru prima dată din 2001 bat şcolile profesionale, care coboară de la 38,6% la 37,9% studenţi străini într-un an. În 2001 reprezentau 42,6% dintre înscrişi.

Fetele străine se duc la liceu – În rândul elevilor de cetăţenie neitaliană există totuşi diferenţe. Una dintre acestea se referă la sex. De fapt fetele sunt cele care se împart în mod mai egal printre profilurile şcolare. O elevă din 3 este înscrisă la liceu, tot atâtea la o şcoală tehnică, şi în măsură egală la o profesională. Faţă de fete, băieţii care aleg liceul sunt mai puţin de jumătate, în timp ce 86% se concentrează în şcolile tehnice (44%) şi în profesionale (42%).

O şcoală pentru fiecare ţară – Un alt aspect care caracterizează elevii străini este ţara de provenienţă. Aceasta de fapt pare să influenţeze alegerile elevilor. În special ucrainenii (30%), românii (28%) şi albanezii (25%) studiază la liceu, chiar dacă nu este alegerea prioritară. În schimb majoritatea moldovenilor, peruvienilor şi chinezilor frecventează şcolile tehnice (46%, 43% şi respectiv 42%). Marocanii, pakistanezii şi indienii sunt în schimb elevii cu cetăţenie neitaliană care se îndreaptă cu precădere către şcolile profesionale (50%, 48% şi 46%).

gazetaromaneasca.com

Leave a Reply

Your email address will not be published.