În luna octombrie anul trecut, mai mulţi deputaţi din diferite partide (SEL, PD şi M5S)au prezentat interpelări cu privire la situaţia gravă a româncelor din Ragusa, exploatate şi violate de patroni.

În 17 martie, subsecretarul de stat de la Interne, Domenico Manzione, a venit la Camera Deputaţilor pentru a răspunde interpelărilor. Nu toţi deputaţii semnatari au fost mulţumiţi de răspuns. Prezentăm reacţia SEL Marisa Nicchi, care afirmă, contrar a ceea ce spun guvernul italian şi Ambasada României, că situaţia nu s-a schimbat foarte mult. Acele femei sunt în continuare în pericol.

Iată stenograma de la şedinţa Camerei din 17 martie.

(…) PREŞEDINTELE: «Să trecem la interpelările Nicchi n. 3-01067, Iacono n. 3-01361, Quartapelle Procopio n. 3-01362, Piazzoni n. 3-01363 şi Sorial n. 3-01365, privind iniţiativele menite să combată fenomenele de abuzare şi exploatare a lucrătoarelor străine din sectorul agricol al provinciei Ragiusa, care, având acelaşi subiect, vor fi tratate în comun.

Subsecretarul de stat pentru Interne, Domenico Manzione, are facultatea de a răspunde.»

Ministerul italian de Interne susţine că situaţia este sub control

DOMENICO MANZIONE, Subsecretar de Stat pentru Interne:

«Domnule Preşedinte, prin interpelarea de pe ordinea de zi deputata Nicchi, alături de alţi deputaţi, atrage atenţia guvernului asupra condiţiilor de exploatare a lucrătoarelor, în special de naţionalitate română, angajate la activităţi agricole la Vittoria, în provincia Ragusa, constrânse, potrivit unor surse jurnalistice, să sufere şi violuri cu ameninţarea concedierii sau a violenţelor împotriva familiilor lor.

Menţionez că numărul lucrătorilor străini angajaţi în sectorul agricol al provinciei Ragusa este de circa 13.000, dintre care 4.350 de naţionalitate română cu o prezenţă de forţă de muncă feminină de 1.800 de unităţi; aceasta din urmă – filmul, bineînţeles, a fost văzut deja – e preferată celei masculine pentru disponibilitatea mai mare a femeilor de a accepta retribuţii mai mici, pe lângă schimburi prelungite de lucru. În general, lucrătorii trăiesc în locuinţe aglomerate şi cu condiţii igienico-sanitare precare, care deseori sunt puse la dispoziţie de angajatori.

Trebuie să subliniez imediat că problemele legate de angajarea de forţă de muncă străină în sectorul agricol ragusan este de mai mult timp în atenţia forţelor de poliţie şi, mai în general, a aparatelor publice care se ocupă de controlul muncii agricole. De fapt, de mai mulţi ani se desfăşoară o constantă activitate de inspecţie şi anchetă care aevidenţiat prezenţa «caporalatului» în acea zonă, rezultat uneori învecinat criminalităţii organizate, alături de exploatarea imigraţiei clandestine şi a cazurilor de trafic de fiinţe umane. Au fost constatate, de asemenea, episoade de viol şi situaţii de supunere psihologică în privinţa cetăţenelor străine. Activitatea de prevenţie şi combatere a acestor fenomene a devenit deosebit de incisivă în 2014. În mod special, Arma carabinierilor a efectuat diferite operaţiuni care s-au încheiat – în funcţie de caz – cu deferirea în stare de libertate a unor «caporali» şi întreprinzători agricoli, cu aplicarea în privinţa acestora a unor sancţiuni administrative pecuniare şi recuperarea contribuţiilor de protecţie socială neachitate, cu suspendarea activităţii întreprinderilor agricole.

În octombrie anul trecut problema a fost aprofundată la Prefectura din Ragusa, primul sediu de reuniune tehnică şi de coordonare a forţelor de poliţie, şi ulterior în cadrul Comitetului provincial pentru ordine şi siguranţă publică, cu participarea reprezentanţilor autorităţii judiciare, a primăriilor cele mai interesate, a direcţiei teritoriale de muncă, a Agenţiei sanitare provinciale, de asemenea a reprezentanţilor organizaţiilor sindicale provinciale şi ale asociaţiilor din sectorul serviciilor active în asistenţa străinilor. Pe timpul reuniunii Comitetului provincial a reieşit că aceste fenomene prezintă profile de o complexitate care necesită, alături de executarea acţiunii penale şi de sancţionare administrativă, şi măsuri specifice cu scopul socializării şi integrării lucrătorilor străini.

Cu toate acestea, administratorii locali prezenţi la întâlnire au înţeles să relevenecesitatea de a se evita exagerări ale chestiunii care, prin răspândirea unei percepţii nu întru totul adevărată a realităţii factuale, ar putea determina repercusiuni negative asupra acelei părţi a economiei locale care se bazează pe comerţul cu produsele cultivate în zona agricolă ragusană.

În urma rezultatelor întâlnirilor despre care tocmai am vorbit, prefectura a considerat să-şi asume rolul de cabină de regie a acţiunii tuturor subiecţilor publici şi privaţi implicaţi în sector, astfel încât să se garanteze o mai mare eficacitate a intervenţiilor din respectiva lor competenţă. În primul rând, aceasta a dispus înfiinţarea Grupului interforţe care, la prima întâlnire care s-a ţinut pe 19 decembrie, a planificat fazele executive ale inspecţiilor în zonele rurale din provincia siciliană.

(…) Răspunzând solicitării specifice conţinute în interpelare, referitoare la episoadele de viol asupra lucrătoarelor românce, informez că, potrivit datelor oficiale din perioada 2011-2014, fenomenul se pare că nu este semnificativ de extins în mediul de muncă şi este în mod substanţial stabil. În particular, au fost denunţate două cazuri de viol în anii 2012 şi 2013, şi unul în 2014.

Oricum atenţia forţelor de ordine asupra acestei speţe infracţionale este constantă, astfel că referitor la prezenţa unor eventuale victime ale violurilor sunt în curs anchete ţintite delegate de autoritatea judiciară, ţinând cont şi de datele referitoare la avorturi, voluntare sau nu, ale unor femei românce, care au fost furnizate de Agenţia sanitară provincială; date care în mod efectiv înregistrează anomalii.

De asemenea, doresc să amintesc o apreciabilă iniţiativă de natură preventivă a comisariatului de siguranţă publică din Vittoria care, cu scopul de a instaura o utilă colaborare între Forţele de ordine şi presupusele victime ale şantajelor sexuale, a început o activitate de informare adresată lucrătoarelor, atât prin răspândirea de pliante informative în limba română distribuite în mijloacele de transport utilizate pentru călătoriile către ţara de origine, cât şi a unor interviuri efectuate încă înainte de stabilirea lor pe teritoriul provincial.

Cât despre plângerile legate de imposibilitatea de acces a cetăţenelor străine la serviciul de întrerupere voluntară a sarcinii, directorul general al Agenţiei sanitare locale a comunicat că acest serviciu se acordă prin intermediul a trei sesiuni săptămânale, una pentru fiecare dintre secţiile de obstetrică operante respectiv la Ragusa, Modica şi Vittoria, cu o activitate medie de 4-6 intervenţii per sesiune. Reluând discursul privind anomalia datelor pe care le-am citat înainte, în perioada 2012-2014, întreruperile de sarcină care au fost practicate cetăţenelor străine au fost în total 309, dintre care 132, adică 42,7%, fiind pentru românce.

În concluzie, asigur că problemele muncii agricole din provincia Ragusa fac obiectul unei atenţii vigilente din partea instituţiilor publice care se ocupă de acestea în mod responsabil, atât prin intermediul unor iniţiative singulare fie prin intermediul unor sinergii operative între diferiţi actori ai sectorului public şi privat social, având obiectivul comun de a garanta mulţilor lucrători străini prezenţi în provincia Ragusa o existenţă demnă şi respectarea drepturilor fundamentale.»

Reacţia deputatului SEL

Deputata Marisa Nicchi (SEL) nu a fost satisfăcută de răspunsul subsecretarului de stat Manzione:

MARISA NICCHI. «Domnule Preşedinte, înţeleg că subsecretarul a luat în considerare cât de gravă este situaţia acelui sector în care se duc femeile românce să lucreze pentru că, aşa cum a spus subsecretarul, femeile sunt plătite cu mai puţin – acel timp de muncă are caracteristica că poate fi efectuată cu copiii, astfel este un exemplu negativ de conciliere a muncii şi vieţii – şi apoi, poate, locuiesc în locuinţe dărpănate.

Aşadar, aceste date au fost recunoscute şi consider pozitiv că tocmai în 2014, şi, poate, în urma unei acţiuni de denunţ mai semnificativă, au fost intensificate acţiunile de intervenţie care tind să penalizeze partea ilegală a acestui fenomen.

Acestea fiind spuse, după mine, încă nu am rezolvat situaţia, şi nu am inventat eu acest lucru; ieri am vorbit tocmai cu subiecţii din acel teritoriu care spun că lucrurile se schimbă foarte, foarte puţin. Am vorbit cu Biserica, cu sindicatele; lucrurile se schimbă puţin, în ciuda, şi, cert, acestei acţiuni mai incisive.

Fiindcă pentru dezrădăcinarea acestei duble exploatări – cea care are loc în această muncă sezonieră a lanţului agroindustrial, în care au loc apoi cazuri inacceptabile, oribile, de şantaj sexual – sunt necesare măsuri mai coerente, mai determinate şi mai drastice, pe care nu le-am auzit, care nu se aud, şi sunt cele pe care le reclamă o parte din societate care, în acel sector, de mai demult, doreşte să lupte pentru a opri şi eradica acest fenomen.

De fapt acolo, este clar, eu subliniez acest lucru, sunt de acord cu guvernul care subliniază că acolo nu trebuie să se incrimineze fără a distinge, nu există o generalizare a tăcerii, există în schimb cazuri şi asociaţii de sindicate, de întreprinderi şi de instituţii, care doresc să combată această dublă exploatare în muncă şi sexuală, care priveşte, în mod special, mii de femei românce care se duc acolo.

Şi măsurile pe care nu le-am auzit – motiv pentru care mă declar nesatisfăcută – sunt acestea: sunt faptul că guvernul nu se prezintă în niciun fel pentru a discuta şi a revedea, de exemplu, legislaţia privind plasarea publică pe piaţa de muncă în sectorul agroindustrial, pentru eradicarea caporalatului; adică, nu văd acţiuni, din partea guvernului, care să regândească politicile de democratizare, de control public a pieţei, a forţei de muncă din acel sector.

Nu am auzit vorbindu-se de o acţiune de control a muncii la negru, care, de exemplu, poate activa controale răspândite, începând, de exemplu, de la introducerea indicilor de congruenţă pentru combaterea acestei teribile plăgi a muncii la negru, în spatele căreia se pot ascunde fenomene inacceptabile de exploatare sexuală.»

«Este ruşinos din partea guvernului»

Revista L’Espresso, care a denunţat pentru prima dată abuzurile, a publicat reacţiile de pe teren la acest răspuns la interpelare. Aaliza executivului relevă că denunţurile de violenţă sunt puţine. Însă operatorii de pe teren şi semnatarii interpelării parlamentare răspund: “Cine trăieşte segregat cu greu poate denunţa violenţele”

«Este ruşinos din partea guvernului să spună că violenţele nu s-au amplificat pentru că nu s-au amplificat denunţurile», spune la L’Espresso deputata Celeste Constantino, una dintre semnatarele interpelării. «Cei care trăiesc în stare de segregare se simt sub ameninţare şi cu greu denunţă violenţele».

«Denunţul este numai ultima etapă a unui lung proces», spune Ausilia Cosentini, operatoare a Proxima, prezentă în teritoriu încă din 2012. «Este necesar să se câştige încrederea victimei. Cu o plimbare cu maşina, cu sprijin zilnic. Material şi psihologic».

Curiozitatea din lunile acestea a crescut neîncrederea femeilor. Neîncrederea nu este nemotivată. Proceduri oprite, lentoare birocratică, dificultăţi de orice tip. În fine, o victimă trebuie să găsească curajul să facă publice chestiuni atât de delicate. Şi când îşi acuză angajatorul trebuie să prezinte probe în instanţă. Altfel riscă la rândul său o condamnare pentru calomnie, observă avocaţii.

În aceste cazuri prima interfaţă nu poate fi un poliţist. În schimb instituţiile au ales calea descinderilor. «Din experienţa pe care o avem, nu suntem de acord cu aceată modalitate de acţiune. Ştim că această abordare nu funcţionează», spune Cosentini.

Încă se discută privind extinderea fenomenului. Dar violurile sunt probate de alte cifre, subliniază L’Espresso. Fără echivoc. Le furnizează tot guvernul, referindu-se la provincia Ragusa, în special la secţiile de obstetrică operante în Ragusa, Modica şi Vittoria: «În perioada 2012-2014, numărul total al întreruperilor de sarcină practicate unor cetăţene străine a fost de 309, din care 132, adică 42,7%, fiind cetăţene românce».

Fenomenul pare că se extinde în provincia Catania. Cu câteva zile în urmă Procuratura din Catania a început ancheta “Slave”. O organizaţie de români şi italieni ţineau în sclavie lucrătorii angajaţi la culegerea portocalelor. Potrivit judecătorilor, un filon al anchetei încă în curs priveşte femeile din Est constrânse să se prostitueze.

 sursa

Leave a Reply

Your email address will not be published.