Tensiune maximă, griji uriașe, datorii adunate care nu mai oferă nicio gură de oxigen. Executori care bat la ușă, telefonul care sună agasant, agenți agresivi care își cer banii pe facturi. Iată un scenariu cât se poate de real, din viața unui român care a traversat de curând o perioadă cruntă. Cea mai neagră bucată de timp pe care a trăit-o în Anglia.
Îngenuncheat de datoriile pe care le-a acumulat în câteva luni, românul povestește că s-a trezit înconjurat de executori judecătorești, gata să îi ia din casă tot, și de apeluri care nu se mai opreau: „Într-o seară, pur și simplu, nu am mai putut veni acasă. Îmi era rușine de oamenii cu care locuiam, îmi spuneau mereu că m-au căutat tot felul de persoane, primeam în fiecare zi un braț de scrisori, iar telefonul îmi suna agresiv și la ora 9 seara. Așa că am preferat să dorm la Asda, în parcare.”
Și, totuși, a avut puterea să meargă să se adreseze celor de la Citizen Advice. Așa a aflat că în cazul său există două soluții: fie să se declare Bankrupt (falimentar), fie să intre într-un program special, numit Debt Management.
Cu executorii judecătorești pe urma sa
Frica s-a instalat cu adevărat în sufletul românului de 37 de ani, din Oradea, în ziua în care a ajuns acasă, iar în momentul în care a parcat mașina, un executor a apărut din senin chiar în fața sa. „Știți senzația aceea când te dai într-un rollercoaster și nu mai simți pământul sub picioare, dar simți un gol un stomac? Exact asta am trăit eu atunci. Doar ce ajunsesem acasă, parcam mașina, iar în urma mea a venit cu viteză un van, a tras pe dreapta și deodată, în câteva secunde, nici nu am realizat, m-am trezit în dreptul meu cu un executor judecătoresc. Mi-a arătat o legitimație, parcă și o insignă, și mi-a spus că trebuie să vorbim urgent. Atât de tare m-am speriat că mi-au trecut prin cap tot felul de idei. Chiar și să pornesc mașina și să fug. Mi-am păstrat calmul și l-am invitat în casă (mare prostie!), pentru că mai erau și alți vecini pe stradă și nu voiam să ofer subiecte de bârfă. Omul, foarte arogant și impunător, aproape că țipa la mine. Mi-a spus că mai fusese de câteva ori pe acolo, că vorbise cu cei din casă, că întrebase de mine, când mă poate găsi, că mi-a trimis nu știu câte scrisori, că a fost un proces pe numele meu și că trebuie să plătesc 2.500 de lire. M-a întrebat dacă am acești bani, iar în caz contrar, trebuie să îmi ia din casă lucruri în valoare de această sumă. Nici nu mă lăsa să vorbesc… a scos niște formulare și a început să completeze: televizor, masă de sticlă cu patru scaune, masă de lemn pentru cafea, oglindă, fotolii, canapea… și tot așa. M-au apucat nervii, mai mult din cauza atitudinii, pentru că se comporta de parcă viața mea depindea de el și i-am spus să se oprească din scris, pentru că tot ceea ce vede el nu îmi aparține mie, ci landlord-ului și oamenilor cu care mai locuiesc în casă. Destul de frustrat, mi-a spus că în acest caz, proprietarul, dar și cei care dețin lucruri în casă trebuie să îi trimită un e-mail în care să confirme că lucrurile le aparțin. Pe ultima sută de metri, înainte să plece, m-a atenționat că dacă nu am banii necesari pentru a plăti cele 2.500 de lire, mă vor declara Bankrupt”, ne povestește românul de peripețiile sale. „M-am interesat ce implică acest aspect, de Bankrupt, și am aflat că timp de șase ani de zile nu poți face nimic. Adică, nu poți cumpăra nimic în rate, nu poți face un împrumut, nici măcar un abonament la telefon nu poți avea”, mai spune acesta.
–––––––––––––
„Eu am avut o mașină închiriată, cu care făceam taximetrie, și pentru că nu am mai putut plăti chiria acesteia, am dus-o înapoi la firmă. Mai trebuia să achit 600 de lire, dar nu am avut acești bani, iar compania în cauză m-a dat în judecată. Și așa s-au adunat în câteva luni de zile 2.500 de lire. A fost vina mea, recunosc! Nu am răspuns la nicio scrisoare de-a lor, nu m-am prezentat la proces și acesta a fost motivul pentru care m-am trezit cu executorii pe cap. Doar că aceasta nu era singura datorie a mea. Aveam multe altele… A fost o perioadă cruntă pentru mine și de aceea nu am mai răspuns la scrisori, la telefoane, la nimic!”
Românul de 37 de ani, despre cum s-a trezit cu executorii siliți pe cap
–––––––––––––
Sfaturi de la Citizen Advice
După vizita executorului judecătoresc și după toate avertizările primite, românul povestește că, pur și simplu, nu a mai știut ce să facă. Nu mai voia să dea explicații celor cu care împărțea casa, așa că s-a urcat în mașină și a preferat să doarmă într-o parcare. „Eram fără țintă, fără niciun gând, fără nicio speranță… m-am gândit să plec în România în acea noapte. Îmi era jenă și teamă să mă întorc înapoi în casă. Oamenii din casă m-ar fi întrebat, probabil din grijă, însă eu nu voiam să vorbesc cu nimeni despre acest lucru. Așa că am dormit la Asda în parcare. M-am tot gândit cum să procedez, cum să fac și așa, din noroc poate, am găsit pe internet un sfat: să mă adresez celor de la Citizen Advice. Abia atunci, când am realizat că există o soluție, m-am liniștit și am putut să dorm câteva ore. Dimineață, la ora 9, am sunat acolo. Mi-au explicat foarte frumos, cu detalii, cum mă pot ajuta. Așa am aflat de programul Debt Management, prin care statul te poate ajuta gratuit. Practic, se face o evaluare a venitului tău lunar și a datoriilor pe care le ai. După ce se scad toate cheltuielile tale de zi cu zi, dacă mai rămâne o sumă de bani (în funcție și de cât ești tu de acord să dai), merge către datoriile tale. Cei din acest program se ocupă de tot, îți preiau dosarul, vorbesc cu cei de la bancă, cu cei de la companiile unde ai datorii, facturile neplătite, și astfel tu nu mai ești deranjat de telefoane, scrisori sau executori siliți. Sunt programe ale guvernului britanic gratuite în care nu plătești nimic, mai sunt și programe unde ți se cere o sumă mică, de exemplu 10-20 lire pe lună, bani care sunt direcționați către tot felul de organizații de caritate. Le-am spus că sunt interesat să fac parte dintr-un astfel de program, mi-au cerut câteva detalii, apoi mi-au trimis un e-mail în care îmi cereau să le trimit mai multe dovezi, cum ar fi statementul bancar, o copie după pașaport, după permisul de conducere, facturile neplătite, scrisorile cu sumele restante pe care le-am primit etc.”, ne povestește românul despre programul pe care Citizen Advice i l-au propus.
–––––––––––––
„Ceea ce mi s-a părut cel mai interesant a fost faptul că mi-au spus că, indiferent de datoriile pe care le am, eu trebuie să am o viață absolut normală. Pe lângă cheltuielile obișnuite pe care le are oricine, m-au întrebat inclusiv de ieșirile la pub, cinele în oraș, dacă am iubită sau soție, când este ziua ei, cui trebuie să cumpăr cadouri de Crăciun și chiar m-au întrebat dacă am animale de casă. Mi-au spus că eu trebuie să am o viață aproape de perfectă. Și din ceea ce îmi rămâne, trebuie să le dau lor. Iar ei, mai departe, împart acei bani celor unde am datorii. Chiar mi-au subliniat de mai multe ori faptul că eu nu trebuie să mă abțin de la nimic… Mi s-a părut fantastic! De la cum eram… parcă răsărise soarele și pe strada mea. Aș vrea să existe un astfel de program și în România, dar, din păcate, acolo nu există nici măcar concepția aceasta.”
–––––––––––––
Atenție la firmele care vă oferă astfel de programe!
Mai liniștit decât s-ar fi așteptat, românul s-a întors acasă pus pe treabă. Și-a adunat toate scrisorile și toate documentele de care aveau nevoie cei de la Citizen Advice, pentru a putea da drumul programului de Debt Management, și când se afla pe punctul de a le trimite…
„M-au sunat cei de la bancă. Am recunoscut numărul și m-am gândit, totuși, să le răspund și să le spun că nu mai este cazul să mă mai streseze cu telefoane, pentru că am intrat într-un program de Debt Management. Ei bine, când au auzit acest lucru, m-au întrebat mai multe detalii despre compania prin care am aplicat. Le-am spus că este vorba despre Citizen Advice și că este un program gratuit, atunci ei s-au apucat să mă sfătuiască. Și așa am aflat că prin programele acestea gratuite, întreaga procedură durează mai mult și că cei de la Citizen Advice pot lua legătura cu cei cărora eu le datorez bani și în câteva săptămâni. Fiind gratuit totul, eu nu sunt singurul și, deci, trebuie să aștept să îmi vină rândul. În schimb, mi-au spus că au și ei astfel de servicii și în schimbul a 10% din valoarea pe care o plătesc eu săptămânal, ei mă pot ajuta imediat. Fără să stau să aștept, fără să mai amân lucrurile. Și în cele din urmă, am acceptat. Nu mi-am mai trimis actele la Citizen Advice, ci la firma pe care mi-au recomandat-o cei de la Barclays”, spune românul.
Pe lângă aceste aspecte importante ale programului Debt Management, românul povestește că a scăpat și de stresul telefoanelor interminabile, pe care le primea indiferent de oră sau de zi. „Mă sunau unii, zi de zi, de câte 6-10 ori pe zi, timp de o lună de zile, inclusiv duminică la ora 8 seara. Eu le respingeam și ei mă sunau încontinuu. Era chiar un adevărat chin”, ne povestește acesta.
Și totuși, dacă vă gândiți să apelați la astfel de programe, trebuie să luați în calcul și faptul că există companii care nu vă oferă astfel de servicii gratuit, iar taxa lor poate fi una uriașă. Povestea unui român care a trecut printr-o astfel de experiență o puteți citi pe site-ul ziarului nostru accesând următorul link:
http://www.diasporaro.com/cand-nu-mai-scapi-de-datorii/
–––––––––––––
„Un alt lucru interesant, cei de la bancă mi-au trimis o scrisoare prin care își cer scuze că m-au agasat cu telefoane și scrisori și totodată, mi-au scris că îmi vor da banii înapoi pentru fiecare taxă pentru care m-au încasat. Adică, dacă în contul meu nu există bani, iar eu am de plătit un Direct Debit, atunci banca mă încasează cu 8 lire. Dacă nici a doua oară, nu există fonduri suficiente, atunci mă încasează cu 16 lire. Dacă intru pe minus (Overdraft), atunci taxele sunt și mai mari, de 20, chiar 35 de lire pe lună. Eu sunt mai liniștit deocamdată. Plătesc 70 de lire pe săptămână, iar ei îți iau un comision de 10%. Dacă vreodată am mai mulți bani, pot da o sumă mai mare…”
sursa: http://www.diasporaro.com/