Cererea mare pentru muncitori necalificaţi a forţat producătorii străini şi companiile de servicii care s-au stabilit în Braşov în ultimii ani să-şi extindă recrutările pe o rază de 60 de km în jurul oraşului, oferind creşteri salariale.

Înmulţirea centrelor de cercetare deschise la Braşov de companii precum Autoliv, Ina Schaeffler şi Continental Powertrain au creat o situaţie similară şi în cazul forţei de muncă calificate, potrivit unui studiu realizat de CBRE România în colaborare cu Manpower şi Ascenta Management. Din acest motiv, companiile germane stabilite în zonă au creat Şcoala Profesională Germană Kronstadt, unde producătorii formează tineri în domenii tehnice pe care ulterior îi angajează.

Între 1990 şi 2004, producţia industrială din judeţul Braşov a scăzut cu 70% după ce fabrica de camioane Roman, fabrica Tractorul şi Rulmentul, care aveau împreună circa 80.000 de angajaţi, şi-au redus semnificativ activitatea de producţie sau chiar s-au închis. Drept urmare şomajul a crescut peste noapte.

Printre primele companii străine care şi-au mutat producţia la Braşov a fost HIB Rolem în 1994, cu circa 1.200 de angajaţi, şi Autoliv în 1997, care are acum circa 5.800 de muncitori. Acestea au fost atrase de rata mare a şomajului, de forţa de muncă calificată care a lucrat anterior în diferite sectoare industriale şi de facilităţile educaţionale.

Sectorul serviciilor

Braşovul s-a dezvoltat într-o locaţie favorabilă şi pentru centrele de servicii partajate, pentru unităţi de Business Process Outsourcing (BPO) şi Knowledge Process Outsourcing (KPO), servicii pentru afaceri şi centre de suport IT&C.

Durata medie de angajare în sectorul serviciilor este de circa trei ani şi este în creştere. „În prezent, distingem clar un grup de angajaţi care îşi văd carierele viitoare în sectorul serviciilor pentru afaceri. Mulţi dintre aceştia continuă să-şi dezvolte aptitudinile, inclusiv învăţarea de limbi străine“, se precizează în studiul CBRE.

Cu o comunitate consistentă de vorbitori nativi de limba maghiară (7% din totalul populaţiei), Braşovul reprezintă o miză puternică pentru companiile în căutare de vorbitori de limba maghiară. Germana şi spaniola sunt alte două limbi comune în Braşov, în care sunt specializate anual câte 2.000 de persoane de zece instituţii diferite din oraş.
capital

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *