Doi magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti au arătat, în două sentinţe diferite, de ce Guvernul României, prin Victor Ponta, era obligat de lege să fixeze o dată pentru alegeri parţiale în maximum 90 de zile de la vacantarea unui post de primar, parlamentar sau preşedinte de consiliu judeţean.
În total, trei instanţe diferite, două din Bucureşti şi una din Cluj, au decis în urma sesizărilor PNL că Guvernul României a încălcat legea prin faptul că nu a organizat în termenul legal alegeri parţiale, pentru locurile de primari, parlamentari şi preşedinţi de consilii judeţene rămase vacante de drept,judecătorul de la Cluj apreciind că Guvernul României, prin Victor Ponta, a comis „un exces de putere”.
În decizia Curţii de Apel Bucureşti de pe 19 mai 2015, judecătorul a decis să admită sesizarea PNL şi să oblige Guvernul României să emită un act administrativ prin care să fixeze o dată pentru alegerile parţiale în 17 colegii uninominale, pentru mandatele de parlamentar rămase vacante. Este vorba despre un colegiu din Galaţi, unul în Bucureşti, două din Bacău, două din Buzău, unul din Caraş-Severin, unul din Covasna, unul din Dâmboviţa, trei din Dolj, unul din Hunedoara, unul din Ialomiţa, unul din Iaşi, unul din Mureş şi unul din Vrancea.
Instanţa a explicat că legea 35/2008 arată clar că dacă mandatul unui deputat sau senator încetează, se organizează alegeri parţiale la nivelul colegiului uninominal respectiv, în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Parlamentului prin care se constată vacantarea postului. Excepţie de la această regulă constituie doar situaţia când alegerile respective ar urma să aibă loc cu mai puţin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.
„Guvernul României avea obligaţia de a stabili data organizării alegerilor, iar această obligaţie izvora din lege, neputându-se opune argumente de oportunitate aşa cum se arată prin întâmpinare, respectiv aprobarea bugetului pentru desfăşurarea alegerilor parţiale sau necesitatea stabilirii în mod unitar, corelat cu luarea în considerare a tuturor aspectelor financiare, logistice şi umane pe baza avizelor de specialitate ale ministerelor şi instituţiilor publice cu atribuţii”, arată judecătorul în motivarea deciziei sale, consultate de gândul.
„Guvernul României, în calitate de autoritate publică, are obligaţia executării legii şi a organizării executării legii, în speţa de faţă, pârâtul având obligaţia organizării alegerilor, în condiţiile şi în termenele prevăzute de actele normative, neavând un drept de apreciere cu privire la acest aspect, după cum rezultă din conţinutul actelor normative arătate, chiar dacă legea electorală nu prevede sancţiuni pentru aceste situaţii”, a mai arătat judecătorul.
Guvernul României, prin juriştii săi, a încercat să arate că solicitarea PNL este neîntemeiată, invocând motive precum faptul că PNL nu a solicitat acest lucru pe cale administrativă, direct Guvernului, în loc să se adreseze instanţei, faptul că Secretariatul General al Guvernului a solicitat Autorităţii Electorale Permanente „fundamentarea temeinică” şi avizarea de către toate instituţiile implicate a cererilor prin care se solicita organizarea de alegeri parţiale, considerând că legea nu prevede sancţiuni pentru depăşirea termenului de 90 de zile.
Pe 26 mai, o judecătoare a Curţii de Apel Bucureşti a decis, într-un alt dosar, să admită solicitarea PNL prin care Guvernul României, prin Victor Ponta, este obligat să emită un act normativ de fixare a datelor pentru alegerile parţiale a unor primari din 28 de localităţi şi a doi preşedinţi de consilii judeţene, în Vâlcea şi Neamţ.
Judecătoarea a arătat în motivarea deciziei sale, consultate de gândul, că legea 215/2001 (abrogată printr-o lege din 2015, ulterior introducerii cererii în instanţă) prevede clar că data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului, în maximum 90 de zile de la expirarea termenului de 10 zile de la constatarea prefectului că mandatul de primar a încetat. Aceleaşi prevederi se aplicau în cazul preşedinţilor de consilii judeţene.
„Rezultă caracterul imperativ al termenului legal de 90 de zile, termenul fixat de legiuitor fiind unul maxim, chiar dacă legiuitorul nu a înţeles să prevadă şi sancţiuni pentru nerespectarea acestuia. Se mai observă faptul că legiuitorul nu a înţeles să reglementeze în mod expres nicio derogare de la această obligaţie, astfel că lipsa alocării unor fonduri în acest scop nu poate fi apreciată de instanţă drept cauza justificativă a depăşirii termenului imperativ, în lipsa unei prevederi legale exprese care să circumstanţieze obligaţia autorităţii publice centrale, precum şi în lumina faptului că lipsa alocării unor fonduri bugetare sau dificultatea financiară întâmpinată nu se poate circumscrie, prin ipoteză, unei situaţii absolut imprevizibile, invincibile şi inevitabile care să justifice derogarea de la respectarea termenului fixat de legiuitor”, arată judecătoarea de la secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
„Curtea remarcă faptul că marja de apreciere a autorităţii este redusă, chiar inexistentă, în condiţiile în care legiuitorul înţelege, cum este cazul în speţă, să stabilească termenul maxim pentru data alegerilor parţiale locale. În această situaţie fixarea datei alegerilor nu mai rămâne la latitudinea autorităţii publice centrale competente, ci ea trebuie respectată în condiţiile stipulate de legiuitor, Hotărârea de Guvern ce urmează a fi emisă fiind un act administrativ de organizare a executării legii”, mai arată judecătoarea în motivarea deciziei sale.
Cele două decizii ale instanţei bucureştene nu sunt definitive, una dintre ele fiind deja atacată cu recurs de Guvernul României, pe 5 august.
Ponta, pe Facebook, acuză PNL că „minte oamenii”
Într-o postare pe Facebook, prim-ministrul Victor Ponta acuză duminică PNL că „bate record după record în ce priveşte tupeul cu care îi mint pe oameni”, în legătură cu încălcarea legii în ce priveşte organizarea alegerilor parţiale. Ponta invocă faptul că legea electorală s-a schimbat şi că acum preşedinţii de CJ se aleg pe liste, nu uninominal, iar pentru locurile vacante de parlamentar intră următorii candidaţi înscrişi pe listă, care nu a fost aleşi iniţial.
„Devine din ce în ce mai clar că actualul PNL/PDL bate record după record în ce priveşte tupeul cu care îi mint pe oameni! Mai simplu – ca şi la Codul Fiscal întâi votează ceva şi pe urmă spun la televizor exact invers:
– au votat în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale şi parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă preşedintii de CJ şi parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parţiale, iar legile anterioare sunt abrogate!
– preşedintele Iohannis promulgă imediat legile şi situaţia juridică este foarte clară;
– PNL (care a iniţiat şi votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parţiale. Normal că procurorii le resping plângerile peneliştilor tocmai în baza legilor elaborate şi votate de penelişti!
– începe atacul public cu injurii şi insulte la adresa procurorilor care nu execută ordinele PNL (ei fiind incapabili să ajungă democratic la guvernare, tot insistă să-i aducă procurorii acolo!
PNL/PDL contează pe faptul că tupeul şi minţitul în faţa oamenilor va funcţiona în continuare! Păcat”, a scris pe Facebook Victor Ponta.
Gândul a arătat că Parchetul General, condus de Tiberiu Niţu, a dispus neînceperea urmării penale în cazul lui Victor Ponta, pentru abuz în serviciu, după ce PNL Cluj a depus o plângere penală privind nerespectarea termenului legal pentru organizarea alegerilor parţiale. Plângerea penală a celor de la PNL a fost depusă pe 28 ianuarie 2015, după ce trecuse termenul legal pentru organizarea alegerilor parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, post vacant din octombrie 2014.
Curtea de Apel Cluj: Guvernul Ponta a făcut „exces de putere”
În mai 2015, gândul a arătat că instanţa de la Cluj a decis similar cu cele de la Bucureşti, în ce priveşte organizarea de alegeri parţiale pentru 3 primării şi 14 colegii de parlamentar.
„În sensul legii, termenul de refuz nejustificat de a soluţiona o cerere constituie exprimarea explicită cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva o cere a unei persoane, iar exces de putere semnifică exercitarea dreptului de apreciere al autorităţii prin încălcarea limitelor prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor”, precizează Curtea de Apel Cluj în motivarea deciziei sale.
Nu avem bani pentru alegeri, a fost poziţia Guvernului Ponta în timpul procesului de la Cluj: „Aceste proiecte nu au fost incluse pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului la solicitarea MAI, care a motivat cererea prin faptul că organizarea alegerilor locale şi a celor parlamentare la date diferite ar impune suplimentarea bugetului ceea ce ar reprezenta dublarea cheltuielilor ce revin ministerului pentru asigurarea pazei şi altor activităţi”, se arată în decizia Curţii de Apel Cluj.
Premierul Victor Ponta a venit cu un alt argument pentru a bloca alegerile: nu sunt oportune. Şi acest argument a fost respins de instanţa de la Cluj. „Se mai susţine de pârât că problema este una de oportunitate. Oportunitatea este într-adevăr recunoscută autorităţilor, dar în limitele de a nu se ajunge la arbitrariu/ caz. Stabilirea datei alegerilor poate fi lăsată la latitudinea autorităţii, doar dacă prin lege nu sunt stabilite condiţii, termene. Atunci când legiuitorul prevede expres termene acestea trebuie respectate”, motivează decizia Curtea de Apel Cluj, arătând că un Guvern nu poate decide dincolo de prevederile legale când să organizeze alegeri.
Guvernul Ponta s-a dus în faţa instanţei, arătând că nu există nicio sancţiune dacă încalcă legea şi nu organizează alegeri parţiale locale şi parlamentare.
„Susţine pârâtul că nu poate fi vorba de o încălcare întrucât nu a fost stabilită prin lege o sancţiune. Susţinerea nu poate fi reţinută întrucât lipsa unei sancţiuni exprese în lege vizând administraţia locală/ alegerea administraţiei nu înseamnă că termenul apreciat de legiuitor ca fiind unul rezonabil nu trebuie respectat. Nerespectarea unui atare termen conform statuărilor prin jurisprudenţa CEDO şi CJUE atrage sancţiuni pecuniare, iar acestea pot fi applicate şi autorităţilor în condiţiile legilor naţinale, respectiv a legii 554/ 2004, neîndeplinirea unei operaţiuni, emiterea unui act, inclusive refuzului nejustificat”, este poziţia Curţii de Apel Cluj, exprimată în motivarea deciziei sale.