Anul 2015 a fost unul dintre cei mai grei ani din punct de vedere economic, perioadă care a însemnat pentru Republica Moldova un șir de eșecuri, practic, fără realizări, care se va încheia cu o contractare a economiei cu aproape 1%, potrivit a două studii realizate de organizațiile Expert–Grup și IDIS Viitorul.

Eșecuri economice

Potrivit autorilor studiului „Economic Outlook”, realizat de IDIS Viitorul, criza economică a prins teren în mai multe sectoare ale economiei Republicii Moldova.
În semestrul III al anului curent, produsul intern brut (PIB) a înregistrat o reducere în termeni reali cu 3,7%, faţă de trimestrul III din 2014. „Am încercat împreună cu colegii de la IDIS să facem un top 5 al realizărilor și eșecurilor economiei Republicii Moldova pentru 2015. Acest exercițiu a fost o provocare pentru noi, pentru că nu am găsit vreo realizare. În schimb, la eșecuri avem o listă întreagă, printre care: Devalizarea celor trei bănci, furtul din sistemul bancar; Criza din sistem financiar bancar; Implementarea defectuoasă a Acordului de Asociere cu UE; Sistarea finanțării externe a Republicii Moldova; Intrarea mai multor sectoare economice în recesiune”, a precizat Viorel Chivriga, șeful Departamentului economic al IDIS „Viitorul”.

Scăderea masei monetare a continuat pe întreg anul 2015, sub presiunea politicii BNM și a crizei economice pronunțate. Astfel, toate componentele masei monetare au înregistrat reduceri. Acest indicator arată diminuarea reală a circuitelor economice în economia națională.

Producţia globală agricolă, în ianuarie-septembrie 2015, a marcat o reducere cu 11,8% faţă de perioada respectivă a anului 2014. Eşecuri clare ale anului curent sunt și declinul pronunţat înregistrat în sectorul vegetal, campania agricolă de toamnă defectuoasă, carențele și fraudele din sistemul de subvenţionare în agricultură, accesul anevoios pe pieţele de desfacere pentru produsele agricole, nevalorificarea majorităţii contingentelor tarifare în comerțul cu UE, obţinute în baza DCFTA.

Industria şi-a redus din turaţii în a doua parte a anului. După o creştere de 5,9% în prima jumătate a anului, în iulie–octombrie, ritmul de creştere a încetinit până la circa 0,3%, astfel încât pentru întreaga perioadă ianuarie–octombrie 2015 s-a consemnat o creştere de 3,5%. Deja în lunile august, septembrie şi octombrie, evoluţiile au fost negative (respectiv: -5,8%, -3,2% şi 0,6% față de anul precedent).

Tendinţa regresivă se menţine deja de trei luni, astfel încât putem deja vorbi cu certitudine despre intrarea industriei în recesiune.

În anul curent, comerțul exterior al Republicii Moldova s-a prăbușit, totalizând valori inferioare celor înregistrate în anii 2011-2014. În ianuarie–octombrie 2015, volumul comerțului exterior al Moldovei a fost de aproximativ cinci miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 78,38% din valoarea înregistrată în anul 2014. Este o tendință similară cu cele observate în statele CSI. Majoritatea problemelor din comerţul exterior au o legătură directă cu problemele existente în politicile de promovare a exporturilor şi în cele din economia naţională, acumulate preponderent în sistemul financiar-bancar, industrie şi agricultură.
Veniturile bugetului public național s-au redus cu 1,126 miliarde de lei, cheltuielile – cu 1,643 miliarde, iar deficitul – cu 516,8 milioane de lei.

Transnistria – aceeași situație

În anul 2015, economia regiunii transnistrene s-a aflat sub influența unui spectru larg de factori interni și externi. Efectele negative generate de criza din Ucraina, Federația Rusă și Moldova au fost amplificate de creșterea tarifelor interne și a inflației la produsele alimentare, pe fundalul consolidării fenomenelor de deflație în sectorul real, precum și al riscului iminent ca firmele transnistrene să își piardă competitivitatea pe piețele UE din cauza incertitudinii participării Tiraspolului în cadrul DCFTA.

Acești factori au dus la reducerea activităților de afaceri și la scăderea consumului în regiune, diminuarea exportului și a importului, creșterea migrației forței de muncă, urmată de reducerea transferurilor externe și consolidarea dependenței regiunii de finanțarea externă, potrivit IDIS Viitorul.

Contractare a economiei cu 0,8%

2015 poate fi considerat anul în care temerile economice s-au adeverit. Practic, toate riscurile identificate –  criza bancară, perpetuarea incertitudinii politice, stagnarea reformelor, înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, reducerea exporturilor și a remiterilor, inflația de 2 cifre, dar și condițiile meteorologice nefaste care au afectat producția agricolă. Drept rezultat, pentru 2015, este estimată o recesiune economică de -0,8%, iar pentru 2016 –  o recuperare lentă de +2,9%, constată analiștii de la Expert–Grup în studiul MEGA, pentru trimestrul patru al anului curent.

Printre sectoarele care au influențat pozitiv evoluția economică se numără industria (+3,1%) și comerțul intern (+2,3%), în timp ce agricultura, care va descrește cu 12,6%, va avea cel mai negativ impact. Potrivit experților, recesiunea economică din anul curent putea fi și mai severă, dacă moneda națională nu s-ar fi depreciat.

Economia națională s-a dovedit a fi nepregătită pentru actuala criză: deficitul bugetar este în creștere și se estimează că va constitui 3% din PIB pentru 2015, rezervele valutare au ajuns la un nivel redus, iar sectorul bancar este slăbit în urma falimentării celor trei instituții financiare care reprezentau o treime din activele sistemului. Aceste probleme sunt agravate de faptul că instituțiile-cheie care trebuie să intervină de urgență în vederea stabilizării macroeconomice sunt fie paralizate de criza politică, fie nu dispun de resurse tehnice și financiare. Astfel, în lipsa unui Guvern funcțional, procesul de reforme este blocat, bugetul pentru anul viitor nu este aprobat, iar din cauza crizei de management de la BNM, negocierea unui memorandum nou cu FMI, care ar putea să faciliteze accesul la resursele externe de finanțare, este imposibilă.

O lecție dură

Anul 2015 a demonstrat încă o dată că modelul de creștere economică bazat pe consum și remitențe nu mai e funcțional. „Consumul intern puternic dependent de remitențe nu poate asigura o creștere economică echilibrată, spre care ar trebui să tindem. Pentru a schimba acest statu-quo, e necesară coordonarea politicilor din toate domeniile – fiscală, industrială, monetară, comercială, pentru a asigura o cerere internă sănătoasă, o stabilitate monetară, o îmbunătățire a climatului de afaceri, care împreună să ducă la transformarea structurală a economiei noastre”, potrivit lui Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert–Grup.

sursa: evzmd.md

Leave a Reply

Your email address will not be published.