Între 2008 şi 2014, şomajul s-a dublat pentru imigranţii din Italia.Este cea mai importantă concluzie a ultimului raport Istat referitor la munca străinilor. Institutul naţional italian de statistică compară datele recente cu cele din 2008, când recesiunea încă nu-şi făcuse simţite efectele. De atunci s-au schimbat multe lucruri.

Institutul de Statistică pleacă de la contextul general şi de la cifre: în categoria de vârstă 15-74 de ani numărul cetăţenilor străini cu rezidenţă italiană este de aproape patru milioane, date din al doilea trimestru 2014, adică circa 8,6% din populaţie, în creştere cu 58,8% în comparaţie cu şase ani înainte.

Creşterea numărului de imigranţi nu s-a tradus însă într-o paralelă creştere a celor angajaţi. Bineînţeles, în număr absolut, crescând populaţia de referinţă, a crescut şi numărul străinilor angajaţi (din 2008 creşterea a fost de aproape 700.000 de unităţi), dar proporţional, privind procentele, semnul minus a predominat. De la începutul crizei, cota de străini cu loc de muncă a scăzut cu 6,3%, în timp ce pentru italieni scăderea a fost de 3%.

Estimările cele mai actualizate ale ISTAT, referitoare la al treilea trimestru din 2015, vorbesc despre o refacere care implică pe toată lumea indiferent de cetăţenie, dar şi în acest caz îmbunătăţirile cele mai clare se întâlnesc în cazul italienilor.

În acelaşi timp, rata de şomaj pentru străini aproape s-a dublat faţă de acum şase ani (+7,1 puncte faţă de +5,2 pentru nativii italieni). Înrăutăţirea situaţiei de muncă a străinilor nu a afectat în aceeaşi măsură toate comunităţile naţionale: criza a avut repercusiuni deosebit de grave asupra marocanilor, cu precădere angajaţi în industrie în sens restrâns şi în comerţ şi a căror rată de ocupare a coborât cu peste 17 puncte, şi asupra bengalezilor, angajaţi în special în hoteluri şi restaurante şi a căror rată s-a diminuat cu peste 10 puncte. Reduceri semnificative s-au înregistrat şi pentru indieni, albanezi şi români, angajaţi mai ales în industrie.

O evoluţie mai bună au avut chinezii, în majoritate independenţi şi inseraţi în activităţi comerciale, a căror rată de şomaj a coborât cu numai 1,2 puncte. Printre cei mai puţini afectaţi de criză se află şi femeile filipineze, peruviene şi moldovence, angajate aproape întotdeauna în servicii adresate familiilor.

Căutarea unui loc de muncă are loc în special prin intermediul aşa-zisului canal informal, adică a prietenilor şi rudelor, mai arată ISTAT. Circa şase străini din zece se adresează cunoscuţilor. Pe de altă parte, la fel este şi pentru italieni.

Printre dificultăţile majore care se întâlnesc la căutarea unui loc de muncă, sunt indicate, în ordine, slaba cunoaştere a limbii italiene, nerecunoaşterea diplomei de studii obţinută în străinătate şi motive socio-culturale.

În general, explică ISTAT, a nu fi «italian de la naştere este perceput drept obstacol de 36,2% dintre străini». Nu rar străinii trebuie să se mulţumească cu ceea ce găsesc: 29,9% declară că desfăşoară «o muncă puţin calificată faţă de diploma de studii obţinută şi competenţele profesionale dobândite».

Munca, motiv principal al proiectului migratoriu, atinge procente mai ridicate în rândul bărbaţilor de cetăţenie română (80,5%),indiană (76,8%), poloneză (75,3%), marocană (74,5%) şi chineză (73,6%); în timp ce în rândul femeilor sunt ucrainencele (79,8%), filipinezele (75,6%) şi moldovencele (71,9%).

 

 

sursa: gazetaromaneasca.com

Leave a Reply

Your email address will not be published.