Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în conferinţa de presă cu ocazia a 100 de zile de la preluarea mandatului, că “cea mai mare nemulţumire” a sa în această perioadă şi “cea mai mare restanţă” o reprezintă modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiţiei.

  • Au trecut primele 100 de zile din mandatul meu. Unii se întreabă de ce nu am vorbit mai mult în această perioadă, de ce nu am eu prima reacţie la fiecare breaking news, de ce nu admonestez public alte instituţii, de ce nu critic alţi politicieni. Pentru că nu acesta este rolul unui preşedinte şi pentru că promisiunea mea a fost de a face politică, cu mai puţine vorbe şi mai multe fapte.
  • Aceste 100 de zile au fost despre valori şi modul în care pot să ne transforme viaţa.
  • România lucrului bine făcut este posibilă, o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea. Să ne vedem fiecare de treabă, cu responsabilitate.
  • Eu nu mă joc cu legile ţării noastre. Nu promulg legi care nu respectă principii constituţionale sau obligaţii ale statului român.
  • Toate instituţiile statului sunt în serviciul cetăţeanului şi sunt chemate să apere democraţia.
  • De ce face preşedintele atâtea vizite externe? Pentru că politica externă este un atribut fundamental, iar o politică externă puternică şi eficientă înseamnă un stat puternic şi eficient.
  • În aceste 100 de zile România a reînceput să-şi redobândeasză respectul şi credibilitatea în lume. Voi merge în cât mai multe locuri unde trăiesc comunităţile mari de români.
  • Acestea sunt direcţiile de principiu şi acţiune pe care le voi păstra în perioada următoare. Voi urmări cu atenţie soluţia legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, dar şi celelalte proiecte.
  • Cea mai mare nemulţumire a mea în această perioadă este modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiţiei.  Fiecare episod în care justiţia este blocată în Parlament este un pas înapoi în recâştigarea încrederii publice şi o sursă de pierdere a credibilităţii.
  • În politică, dacă ai greşit grav demisionezi. Acesta este un alt mod de a face politică.
  • Reperul meu este litera şi spiritul Constituţiei. Preocuparea mea este să fac ce am spus că fac. Singura direcţie este viitorul pe care îl creăm împreună.
  • Nu m-am întâlnit cu fostul preşedinte, nu i-am solicitat absolut nimic, nu am discutat nici despre reşedinţă nici despre politică. Fostului preşedinte îi prieşte pensia: este foarte vocal şi postac. Îi doresc să fie sănătos.
  • Nu am fost nici întrebat, nici nu mi-am spus părerea despre mutarea lui Traian Băsescu. Nu mă interesează, este problema altora cum se repartizează aceste imobile. Au trecut 100 de zile din mandatul meu şi statul român nu mi-a pus la dispoziţie reşedinţa oficială.
  • Guvernul nu s-a schimbat în esenţă. Nu aştept de la acest Guvern să devină mai eficient. Când va veni alt Guvern este o întrebare care trebuie pusă partidelor politice şi în Parlament. Eu nu am de gând să preiau rolul opoziţiei. Dacă opoziţia va reuşi să adune voturi pentru o moţiune de cenzură, vom avea alt Guvern.
  • Orice preşedinte îşi doreşte un Guvern al lui, unul cu care poate să lucreze efectiv, şi formal şi informal, în toate problemele care privesc statul. Eu mi-aş fi imaginat că un Guvern care vrea să lucreze cu mine, înainte să prezinte modificări semnificative la Codul Fiscal, vine la mine, le discutăm şi vedem cu le punem în practică. Asta nu s-a întâmplat, ca şi în alte chestiuni. Nu doresc să fac treaba Guvernului, dar cred că un Guvern care doreşte să lucreze cu preşedintele în informează sau consultă în chestiuni importante pentru ţară.
  • Nu mi s-au propus târguri politice, nici acum, nici înainte.
  • România este o ţară în primă reformare. Tot timpul facem o reformă şi din păcate constat că există tendinţa de a lucra ca pendulul, într-o extremă sau cealaltă.
  • Instituţia Primei Doamne încă nu îşi găseşte loc în România. Prima Doamnă a mea, soţia mea, îmi face onoarea să mă însoţească peste tot unde este posibil şi este un prim pas spre a introduce în spaţiul public o discuţie despre instituţie.
  • Nu l-am întâlnit niciodată pe domnul Vanghelie, nu are nicio cunoştinţă comună cu mine prin care ar ajunge la mine şi am văzut toată povestea ca pe o chestiune hilară. Un răspuns sec: nici vorbă.

 

mediafax.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *