Românul s-a născut pentru a face bani! Are în sânge dorința de a reuși în viață chiar dacă asta înseamnă să facă sacrificii! Într-o societate care oferă prea puține lucruri, varianta la îndemână, pentru mulți conaționali, a fost plecatul în străinătate. Așa cum s-au așteptat însă, traiul departe de casă nu este ușor, iar asta o confirmă fiecare poveste în parte.

În urmă cu doar câțiva ani, visul oricărui român care dorea să muncească în străinătate era să ajungă în Italia, Spania sau Grecia. Acum însă, altele sunt țările la mare căutare. În momentul de față, Regatul Unit al Marii Britanii reprezintă pentru mulți conaționali șansa unui trai decent. Este și cazul lui George, un român în vârstă de 55 de ani, de loc din Pitești, care de patru luni a început să lucreze cot la cot cu englezii.

 

În străinătate se fac bani, dacă ești om serios!

De câțiva ani, românii se descurcă tot mai greu cu banii. Salariul abia dacă le acoperă plata facturilor, iar în aceste condiții, grija zilei de mâine apasă tot mai greu pe umerii celor care au o familie de care sunt responsabili. Fără frică de muncă, așa cum le place să spună despre ei, românii pleacă din țara lor spre locuri unde câștigă mai bine. Ei recunosc că odată ce îți încolțește în minte dorința de a-ți încerca norocul în străinătate, nu te lași până nu ajungi acolo. George a declarat pentru Diaspora Românească faptul că în anul 2006 a plecat pentru prima dată la muncă peste hotare, dar că se gândea de ceva timp, având în vedere că situația financiară din țară nu era suficientă pentru ca soția și cei doi copii să ducă o viață liniștită.

 

Prima încercare, primul eșec: Italia!

La fel ca zeci de cunoscuți de-ai săi, George a văzut în plecarea în Italia șansa pe care o aștepta de multă vreme. Auzise de câștigurile în euro care îți permiteau să ai un trai decent, dar, în același timp, să și strângi bani pentru familie. Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. „În 2006 am plecat pentru prima dată în străinătate. Aveam o cunoștință care lucra în Italia și căreia i-am cerut ajutorul. Am plecat de acasă cu 500 de euro în buzunar și cu sufletul plin de speranțe într-un viitor mai bun. Locul de muncă despre care îmi vorbise prietenul meu s-a dovedit a fi o mare dezamăgire. Patronul a fost mulțumit de mine, însă în depozitul respectiv nu prea era de lucru în perioada aceea. Am așteptat vreo săptămână, însă numai vorbe goale. Cheltuiam banii munciți în țară și nu făceam nimic pe acolo. Într-o seară i-am zis prietenului meu că mă întorc acasă, mi-am luat bilet și dus am fost. Plecasem din țară să fac un ban, nu să pierd vremea printre străini”, își amintește cu mâhnire George.

 

citeste mai multe pe: diasporaro.com

Leave a Reply

Your email address will not be published.